Să circuli cu mijloacele de transport în comun, în această perioadă, în Oradea, poate fi o adevărată aventură, indiferent că ai 18 sau 80 de ani. Pe lângă faptul că tramvaiele noi (știți acelea de trebuie să apeși pe buton ca să poți coborî?) nu au aer condiționat, dacă mai întâlnești și un vatman „supărat” pe lume, care conduce de parcă ar avea saci cu tărâţe în loc de oameni, îi mulțumești Celui de Sus dacă ajungi teafăr acasă. 

 

Luni seara (23 iulie – n.r.), în capăt la cartierul Nufărul, în jurul orei 18.00, pasagerii care au urcat în tramvaiul 3N, spre Piața Decebal, au avut parte de o călătorie de coșmar. Pe tot traseul parcurs, vatmanul a condus tramvaiul de parcă cineva i-ar fi pus pistolul la tâmplă, accelerând când nu era cazul și punând frâne bruște la scurte intervale de timp. Primul gând a fost acela că este posibil ca tramvaiul să fi fost defect. În acest caz, era de datoria vatmanului să anunțe acest lucru, iar călătorii ar fi coborât imediat. Dar acest lucru nu s-a întâmplat...

Întâmplarea a făcut să mă aflu în tramvaiul respectiv, cu fetița mea de patru ani și jumătate. Tramvaiul avea două vagoane, iar fetița a preferat să urcăm în cel de-al doilea vagon. Până la destinație, călătoria noastră a fost o adevărată aventură. Am ținut-o în brațe să vadă pe geam, și bine am făcut, pentru că dacă ar fi stat singură, cu siguranță frânele bruște pe care le punea vatmanul ar fi aruncat-o de pe scaun. Cireașa de pe tort a fost la intersecția de la Biserica Emanuel, unde vatmanul a oprit brusc, după ce un grup de tineri a încercat să treacă strada pe trecerea de pietoni. Inițial, a dat semne că-i lasă să treacă, dar s-a răzgândit. Lipsa de bun simț a celui care avea datoria să ducă la destinație călătorii, în bună siguranță, depășise orice limită. Oamenii erau revoltați, iar mulți dintre ei au preferat să coboare la cea mai apropiată stație. M-am apropiat de cabina lui cu gândul să-i spun că noi, cei care călătorim cu mijloacele de transport în comun, am plătit pentru această călătorie şi avem dreptul să fim transportaţi în siguranţă, dar m-am răzgândit în ultima clipă, pentru că fetița mă ținea de mână, tremurând.

Cum ar trebui să fie vatmanul/ șoferul unui mijloc de transport în comun?!  Un om care, deşi petrece ore întregi în cabină, își face meseria cu fruntea sus, le zâmbește călătorilor, arătând cât de mândru este de ceea ce face, dar, mai presus de orice, are grijă ca aceștia să ajungă la destinație, în siguranță...