Discuțiile despre impactul anonimității digitale iau amploare, iar platforme precum TikTok sunt puse sub lupa autorităților, ne confruntăm cu o întrebare esențială: ar trebui să reglementăm mai strict spațiul digital? Aceasta nu este doar o problemă de securitate cibernetică sau de libertate de exprimare, ci și una de responsabilitate socială.

Deși spațiul public este deja asaltat de opinii diverse vă propun totuși să reflectăm la o perspectivă care, fie nu este discutată în spațiul public, fie este vădit ignorată.

În timp ce directorii ANCOM se contrazic de la o zi la alta cu privire la decizia de a bloca sau nu aplicația TikTok pe teritoriul României, aceștia ignoră o regulă de bun-simț, care, dacă ignorăm perspectiva digitalului, este nu doar una normală, ci și obligatorie: identificarea persoanelor (indiferent dacă este mediul online sau offline).

Așadar, pentru a înlătura orice dubiu cu privire la autenticitatea conturilor, orice platformă de social media, care funcționează ca un spațiu public, ar trebui să renunțe la conceptul conturilor anonime, pentru a permite identificarea persoanelor care se află în spatele conturilor. Această soluție ar reglementa activitatea utilizatorilor, facilitând sancționarea acțiunilor ilegale, și ar combate problema conturilor false.

Propunerea este simplă: introducerea unui proces de autentificare prin care fiecare cont să fie asociat unei persoane reale.

Da, poate suna incorect pentru un produs digital, însă cum se întâmplă deja pe LinkedIn, aceștia implementează acest principiu pentru conturile lor verificate. Situațiile conturilor false cu care se confruntă platforme precum TikTok sau X duc la concluzia că implementarea unui proces de autentificare este un pas natural și firesc. Platforma X, încearcă să rezolve această problemă prin plata unui abonament de 8$, dar, nu face decât să pună un preț minim pe conturile false, fără să rezolve problema de fond.

Ce blocaje ar putea exista?

Un punct foarte important este securitatea datelor. Este evident că platforme precum Facebook sau TikTok nu ar trebui să aibă acces la aceste date. Soluția însă există deja, LinkedIn oferind o autentificare printr-o terță parte. Practic, platforma este informată de către un evaluator extern doar dacă numele completat de utilizator ori vârsta este identică cu ceea ce apare într-un act de identificare.

Această terță parte poate fi o aplicație a statului sau o entitate la nivelul Uniunii Europene care să asigure veridicitatea procesului. Combinând acest proces cu o tehnologie de tip blockchain, se asigură verificarea descentralizată a identității și se reduce riscul breșelor de securitate evitându-se stocarea datelor sensibile.

A doua problemă ar putea fi crearea de conturi pe numele altor persoane. Pe lângă faptul că acest lucru poate fi încadrat ca o infracțiune (așa cum este deja în cazul obținerii semnăturilor electronice), procesul va deveni mult mai dificil pentru oricine dorește să creeze mai mult de un cont. Chiar dacă reușește, discutăm fie despre persoane care pot crea un număr limitat de conturi pe numele unor apropiați, fie despre infracțiuni organizate la scară largă, care ar putea fi cu ușurință detectate.

Obligativitatea implementării acestei metode poate fi o altă problemă. Aplicațiile, desigur, nu își doresc acest lucru, deoarece pierd o parte din utilizatorii anonimi, ceea ce implică o reducere a valorii comerciale a companiei. Totuși, așa cum UE a demonstrat prin reglementările GDPR sau prin standardizarea porturilor USB-C, o soluție de identificare a utilizatorilor, adoptată gradual, ar putea reduce treptat prezența conturilor anonime.

Crearea conturilor de companie sau conturilor pentru diverse inițiative poate fi o problemă foarte ușor de rezolvat, atâta timp cât ele, așa cum se întâmplă în mediul offline, sunt asociate unei persoane care își asumă conținutul creat ori distribuit acolo.

Protejarea identității utilizatorilor este o problemă foarte importantă. Dreptul la anonimitate este garantat la nivelul UE. Diferența se face însă între obligația ca identitatea unei persoane să fie publică (cum ar fi afișarea numelui real pe aceste platforme) și existența unui mecanism de identificare pentru utilizatorii care comit abuzuri. Acest drept fundamental ar trebui respectat, însă fără a încălca capacitatea statelor de a identifica utilizatorii și desigur prin a păstra confidențialitatea datelor.

Utilizatorii își pot păstra anonimitatea în mediul online, însă o autoritate de control ar putea obliga platformele să divulge identitatea reală a acestora în cazul unor activități ilegale.

Crearea conturilor pentru minori poate fi, de asemenea, un argument împotriva acestei soluții. Totuși, așa cum multe activități ale minorilor necesită acord parental, același principiu s-ar putea aplica și în mediul digital. Părinții ar putea fi responsabili pentru activitatea copiilor lor, iar conturile acestora ar putea fi create cu acordul părinților.

Perspectiva proporționalității deciziei este o altă problemă, pentru că nu poți „pedepsi” toți utilizatorii pentru un procent de conturi false care sunt create. Desigur se poate face o diferență între persoane care folosesc conturile pentru uz personal, al căror impact nu depășesc un prag normal, și conturi care devin virale peste noapte și care în continuare rămân anonime, iar persoana din spatele contului nu poate fi identificată

Poate fi această soluție implementată?

Dacă vi se pare că această propunere este revoltătoare sau împotriva dreptului de exprimare, amintiți-vă că în mediul offline suntem obligați să ne identificăm frecvent. Așa cum este ilegal să conduci o mașină fără numere de înmatriculare (deci practic ești identificat ori de câte ori conduci mașina personală), sau cum este ilegal să porți o cagulă în public (întocmai pentru a oferi autorităților posibilitatea de a te identifica în cazul în care întreprinzi o acțiune ilegală), așa poate deveni obligatoriu și identificarea în spațiul online.

Anonimatul digital nu ar trebui văzut ca un drept absolut iar o astfel de măsură nu ar trebui percepută ca o restrângere a drepturilor ci, ca o responsabilizare a utilizatorilor. De ce ar trebui mediul digital să fie tratat diferit, mai ales când impactul acțiunilor online poate fi la fel de semnificativ, dacă nu mai mare?

România are un potențial enorm de a deveni pionier în reglementarea anonimității în mediul online. Profitând de ocazia alegerilor recente și de ecosistem tehnologic existent, am putea deveni un exemplu pentru rezolvarea unei crize, oferind o soluție aplicabilă la nivel internațional. (contributors.ro)

Cristian Filimon