Viktor Orbán a ales Estul (V). Relația dintre Ungaria și Ucraina, prin prisma intereselor sino-ruse

 

C. Ioana*

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul relației dintre Budapesta și Kiev, filtrată de relațiile speciale ale regimului Orban cu Rusia și China. Prima parte a acestui serial poate fi cititi aici, a doua parte aici, a treia aici, a patra aici. Versiunea în limba engleză a acestui episod poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Observatori atenți ai politicii Ungariei, de sorginte ungară, au etichetat această țară drept „o țară tip feribot” (rătăcită între două țărmuri – Est-Vest/ Endre Ady ”Ismeretlen Korvin-kódex ”) (aici și aici).

Încă din 2014, experții în politică externă au semnalat că Orbán Viktor a decis să încheie un acord cu Vladimir Putin, care i-a consolidat Ungariei locul în sfera economică a Rusiei. În plus, aceștia au atenționat că împrumutul consistent pe care Putin l-a pus la dispoziție pentru extinderea centralei nucleare din Paks ar putea fi folosit de Rusia ca pârghie împotriva Ungariei, la nevoie.

Cu toate acestea, deși ”feribotul lui Orbán” a ancorat în portul Rusiei, acesta primește bani și de la Bruxelles.

Totodată, media ungare au relatat că, în timpul crizei ucrainene (2014), Orbán a menținut un low profile, respectiv a efectuat o vizită cu elicopterul la granița ucraineano-ungară, la Záhony, asigurându-se că evenimentul este promovat corespunzător de media proguvernamentale, a analizat rapid câteva documente, a contemplat teritoriul de la granița ucraineană, a mers la un spital unde erau îngrijiți răniți și i-a încurajat pe polițiștii grăniceri pentru activitatea lor. Toate acestea au fost diseminate pe rețeaua de socializare Facebook, în timp ce presa de stat servilă a adoptat o atitudine pro-rusă numind manifestanții de la Kiev „teroriști”, toate informațiile având drept sursă ”Russia Today”.

În context, Gordon Bajnai, fost premier al Ungariei, a declarat (13.03.2014) cu amărăciune că, dacă guvernul Orbán continuă să meargă în aceeași direcție Ungaria ar putea deveni cel mai vestic stat succesor al Uniunii Sovietice: ”Dacă actualul guvern al Fidesz rămâne după alegerile din 06.04.2014, Ungaria va deveni un stat succesor al statului, Orbánistan, cu Felcsút drept capitală”.

Gordon Bajnai, la acea vreme președintele Alianței Co-PM, a numit decizia luată în privința problematicii Paks 2 drept cel mai grav simbol al eșecului guvernului Orbán, care reprezintă un împrumut guvernamental rusesc în valoare de 3.000 de miliarde de forinți și a provocat cel mai mare prejudiciu independenței Ungariei din ultimii 25 de ani (aici și aici).

Astăzi, lucrurile sunt clare. După cum bine s-a observat, în condițiile războiului din Ucraina, „Ungaria își vede prăbușindu-se, astfel, visul de peste 40 de ani (încă din anii `80) de a-și dubla capacitatea centralei de la Paks și de a deveni hub-ul energetic al Estului Uniunii Europene. Tot ce-au construit ungurii cu rușii timp de 40 de ani s-a prăbușit în dimineața zilei de 24 februarie”.

E clar că, lipsită de dolari și de euro, „Rusia nu va mai acorda niciun credit Ungariei, iar ROSATOM nu va mai fi primită să construiască centrale în Uniunea Europeană. Budapesta este silită să caute un alt constructor pentru cele două noi reactoare de la Paks sau să renunțe la întreg proiectul. Ba mai rămâne și cu 320 de milioane de euro datorie către Moscova (a tras deja primii bani din creditul de 10 miliarde de euro)”.

Viktor Orban a pariat pe un cal mort.

1. Punctul de trecere a frontierei Záhony – Čop/Ciop, din perspectivă regională și minoritară

• Locație

Záhony este un oraș în județul Szabolcs-Szatmár-Bereg, situat în nord-estul Ungariei, la  granița cu Ucraina (Ucraina Subcarpatică, Ujgorod – capitala), pe malul sudic al râului Tisa, în nordul Marii Câmpii Ungare/Nagy Alföld, are o populație de 4.353 de locuitori/2011 și este înfrățit cu orașele: Ciop/ Ucraina, Čierna/ Slovacia, Ware și Hertfordshire/Anglia. Primarul localității este László Helmeczi și a candidat ca independent.

• Contrabandă și corupție în floare la granița ucraineano-ungară: spre un „drum al armelor de contrabandă”?

În 2015, Frontex, organismul de supraveghere al UE  care monitorizează controalele la frontierele externe ale uniunii, semnala (în Eastern European Borders Quarterly/2015) că la granița cu Ungaria au fost detectate cazuri de contrabandă. Potrivit Frontex, Záhony este cunoscut ca un focar pentru crima organizată și contrabandă, mărfurile provenind în mare parte din Ucraina Transcarpatică, respectiv 96,6% din activitatea de contrabandă nu este detectată, deoarece polițiștii de frontieră de ambele părți sunt implicați în luarea de mită pentru a ignora activitatea de contrabandă, iar ucrainenii și ungurii au format diverse grupuri de contrabandă care concurează între ele.

În vremuir de război, lucrurile se complică enorm. Trebuie să evidenţiem şi să subliniem că, în contextul actualului război din Ucraina, există un risc foarte crescut de trafic de armament, muniţii şi substanţe explozive.

Atenție la acest posibil drum al armelor de contrabandă!

• Finanțare ungară în Ucraina Subcarpatică

În vestul Ucrainei trăiesc aproximativ 150.000 de maghiari, în principal în Ucraina Subcarpatică/Transcarpatia/Kárpátalja/Zakarpattia Oblast. Problema maghiară a căpătat o dimensiune politică în ultimii ani, unii maghiari de acolo s-au opus reglementărilor guvernamentale privind utilizarea limbii ucrainene, în special în educație. Serviciul Național de Securitate al Ucrainei/SBU a demarat cercetări, recent (2019-2021), în cadrul organizațiilor culturale maghiare, căutând indicii ale unei mișcări separatiste.

Conform programului de investigații Investigation Support Scheme, al Investigative  Journalism for Europe/ IJ4EU, guvernul Orbán a crescut semnificativ finanțarea pentru comunitățile maghiare de peste graniță, nu numai în Ucraina, ci și în Slovacia, România, Croația, Serbia și Slovenia.

1. Suveranismul lui Orban este… chinez! Proiectul Záhony – inițiativă guvernamentală ungurească în slujba unui proiect controlat de Beijing

La 11.12.2009, surse guvernamentale dedicate achizițiilor publice anunțau demararea proiectului Záhony, sub titlul ”Poarta de intrare între Europa și Asia – Záhony: portul continental”, menționând că Guvernul ungar și UE dezvoltă regiunea Záhony de-a lungul graniței de est, printr- o investiție în valoare de peste 37,5 miliarde de forinți. Scopul acestui program complex de dezvoltare economică era de a stimula comerțul cu mărfuri între Asia și Europa și de a crea un mediu economic atractiv pentru investitori din întreaga regiune. Regiunea dispune de una dintre cele mai mari capacități de transbordare feroviară de-a lungul graniței de est a UE.

În data de 15.10.2021, pe site-ul Guvernului ungar s-a anunțat că unul dintre obiectivele guvernamentale este acela ca Ungaria să aibă cea mai dezvoltată infrastructură de transport din regiune şi să profite la maximum de poziţia sa geografică.

În comunicatul guvernamental au fost inserate declarațiile lui Levente Magyar (secretar de stat responsabil cu relaţia cu Parlamentul, din cadrul Ministerului ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior), oferite la deschiderea conferinţei Asociaţiei Centrelor de Servicii Logistice din Ungaria/ Magyarországi Logisztikai Szolgáltató Központok Szövetségének/MLSZKSZ, potrivit cărora situația economică a țării este bună, economia a crescut cu 18% în trimestrul doi al anului 2021, datorită și jucătorilor logistici și în curând va începe construcția nodului de autostradă Záhony. Oficialul ungar a subliniat că este oportun să se construiască uriașa capacitate logistică din Záhony, întrucât această dezvoltare are o semnificație geopolitică, respectiv ”repune Záhony pe harta lumii”, conectând Europa și marele Orient Îndepărtat. În context, s-a mai menționat că unul dintre principalele obiective ale Ungariei ar fi de a putea livra în Europa de Vest mărfuri din Est, prin Ungaria, care sosesc în porturile grecești (aici și aici).

De fapt, e vorba de un singur port, Pireu (sau Piraeus), care, astăzi, nu mai e grecesc decât cu numele, el fiind de facto chinezesc. Şi atunci, dacă există control chinez asupra portului Pireu, cine deţine controlul efectiv asupra investiţiei din Zahony? Singura raţiune de a exista a acestui centru zonal este pentru mărfurile chinezeşti. Ce se întâmplă dacă fluxul de marfă este oprit la un moment dat, din nu-importă-care motive? Controlează Orban sau guvernul său, în realitate, această investiţie străină?! Deci, ideea este că proiectul Zahony este absolut dependent de fluxul de marfă de la chinezi, deci adânceşte depdendenţa Ungariei de China.

De asemenea, linia ferată de mare viteză, care este în stadiu de proiect va trece prin ţările Grupului de la Visegrád/V4 (Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia) și va deschide noi perspective în transportul feroviar.

În prezent, Grupul Visegrad tinde să se transforme într-un V 2+2, din cauza  divergențelor tot mai mari dintre Polonia – Ungaria și Slovacia – Republica Cehă. Această posibilă separare a fost evidențiată (04.01.2022) de către ministrul ceh al afacerilor UE, Mikuláš Bek: „Ungaria și Polonia se află în prezent într-o dispută serioasă cu restul UE, în timp ce Cehia și Slovacia nu au această abordare”, a declarat noul ministru pentru cotidianul ceh Hospodářské Noviny. Atât pentru Varșovia, cât și pentru Budapesta, cooperarea Visegrad a servit ca un instrument diplomatic important într-un moment în care cele două capitale sunt din ce în ce mai izolate. Concluzia analiștilor de profil este că liderii din cele patru țări participă adesea la întâlniri la nivel înalt împreună și folosesc formatul Vișegrad pentru a încerca să proiecteze mai multă influență în dezbaterile politice ale UE decât ar face-o singuri. Totuși această alianță pare în prezent fărâmițată (aici și aici).

Proiectul ”The Development of the Railway Infrastructure in the Region of Zahony” a beneficiat de un buget total de 88.832.400 euro, Fondul de coeziune al UE contribuind cu 75.507.500 euro pentru perioada 2007-2013.

• Consorțiu sino-ungar

În cadrul programului Central European Logistics and Industrial Zone/CELIZ, pe data de 23.06.2020, sub conducerea MÁV-REC Kft., a fost înființat un consorțiu denumit Záhony Logistics and Industrial Zone, din care fac parte firma ungară Záhony Port Zrt. și firma chineză CECZ Central European Ltd  (înființată în 2006, obiect de activitate: manipularea mărfurilor).

Scopul consorțiului este de a pregăti și implementa un nod feroviar inovator de logistică și transport de marfă, ca parte a inițiativei ”Belt and Road/”O centură, un drum” a Guvernului chinez.

Proiectul presupune dezvoltarea tehnologică și industrială, care va avea un impact semnificativ asupra traficului feroviar de marfă între UE și China și, de asemenea, asupra cooperării economice chinezo-ungare.

La 10 iulie 2020, în prezența ambasadorului Chinei în Ungaria, Duan Jielong,  secretarul de stat din cadrul Ministerului Inovației și Tehnologiei, László György, a prezentat acordul de sponsorizare a consorțiului Záhony Logistics and Industrial Zone reprezentat de MÁV-REC Kft. În cadrul evenimentului, Róbert Homolya, director general al MÁV Ltd. și László Horváth, director general al LAC Holding, au detaliat scopul acestui consorțiu.

Potrivit comunicatelor oficiale, cooperarea bilaterală dintre guvernele Ungariei și Chinei este, în prezent, la cote optime, iar ambele țări au îndeplinit obiective în scopul aprofundării inițiativei „One Belt One Road”, care oferă și un cadru pentru promovarea programului Central European Logistics and Industrial Zone/CELIZ.

CELIZ își propune să modernizeze infrastructura feroviară din Ungaria de Est și este susținut atât de Guvernul ungar, cât și de Guvernul chinez. Centrul de Promovare Centura și Drumul al Comisiei Naționale de Dezvoltare a Chinei l-a adăugat pe lista sa de „proiecte de cooperare prioritare”.

China Railway Signal & Communication Co.Ltd./CRSC va contribui la implementarea proiectului CELIZ în domeniul echipamentelor feroviare, iar MÁV-REC Kft. va derula cercetări pentru a identifica ce alte  oportunități există în regiune.

Compania chineză CRSC a fost înființată în 1953 și a devenit un jucător de renume mondial în sectorul sistemelor  de control și monitorizare a căilor ferate, în ultimele decenii. Compania a fost implicată într-o serie de investiții majore în dezvoltarea căilor ferate din China, cum ar fi dezvoltarea de linii feroviare de mare viteză între Beijing și Tianjin, precum și Beijing și Shanghai. De asemenea, a construit 100 de linii de metrou pentru mai mult de 20 de orașe. În plus, CRSC a participat la mai multe misiuni internaționale în Asia și America de Sud și a fost un partener important în proiectul construcției tronsonului sârbesc al proiectului feroviar Budapesta-Belgrad. Proiectul acesta din urmă nu e gata, termenul a fost prelungit pentru 2025. După cum se arată în articolul „From Budapest to Belgrade: a railway line increases Chinese influence în the Balkans”, Ungariei îi va lua 979 de ani să plătească datoria – partea Ungariei este de 2 miliarde Euro, iar cea a Serbiei de 1,8 miliarde. Ungaria finanţează costul a 85% din proiect printr-un împrumut luat de la… chinezi. Costurile acestui împrumut nu sunt cunoscute întrucât contractul a fost secretizat în 2020 pentru o perioadă de 10 ani cu posibilitatea de prelungire…

• Suveranitatea lui Orbán este și… rusească! Záhony – terminal intermodal austriaco-ruso-ungar pentru mărfuri chinezești, sub oblăduire rusă

În decembrie 2021, a fost semnat un acord de asociere comună privind transportul feroviar de marfă între China și Europa, prin care Záhony Logistics and Industrial Belt își va începe activitatea privind servicii de transport feroviar de marfă între China și Europa.

Reprezentanți ai companiei ungare CER Cargo Holding SE, compania feroviară RZDL Europe Kft. (înființată în 2021, Budapesta, obiect de activitate: transport feroviar de marfă, filială a companiei ruse RZD Logistics/RZDL) și filiala ungară a grupului austriac Austrian Rail Cargo Group – Rail Cargo Hungaria Zrt. au semnat (14.12.2021) la Budapesta o scrisoare de intenție pentru a înființa o companie mixtă specializată în transportul feroviar de marfă între China și Europa.

Să subliniem, în treacăt, că respectiva Companie feroviară RZDL Europe Kft., raliată la aceast proiect, este, în fapt, filiala companiei ruse RZD Logistics, la rândul ei subsidiară a Russian Railways / Căile Ferate Ruse. Întrebare retorică pe care trebuie să o punem și în acest caz este: Cum se împacă și cum se va împăca asocierea Rusiei cu Ungaria în contextul sancţiunilor internaţionale? Şi o altă întrebare: În contextul existenţei unei dependenţe energetice masive a Ungariei de Federaţia Rusă, acum se încurajează şi dependenţa Ungariei față de Rusia în transportului feroviar?! Toate acestea sub oblăduirea regimului – suveranist, cum altfel? – a lui Viktor Orbán!…

La ceremonia de semnare din 14.12.2021, ministrul ungar al Finanțelor Varga Mihály, a subliniat că înființarea nodului feroviar și de transport de marfă Záhony este de importanță strategică nu doar pentru Ungaria, ci și pentru Europa, deoarece va lega țările din Est de UE. Odată cu dezvoltarea căii ferate Budapesta-Belgrad și a centrul logistic din Záhony, rolul Ungariei va deveni decisiv în gestionarea comerțului Est-Vest, a mai declarat oficialul ungar.

Documentul a fost semnat de: Laszlo Horvath – președintele Consiliului de administrație al CER Cargo Holding SE (Ungaria), Clemens Foerst- director general al Rail Cargo Group (Austria) și Dmitri Murev – director general al JSC RZD Logistics (subsidiară a JSC Căile Ferate Ruse).

Potrivit ministrului Varga Mihály, exporturile maghiare către China au crescut cu 24%, în 2020, față de 2019, în timp ce importurile au crescut cu 26%. Investițiile totale chineze în Ungaria au depășit 5 miliarde de dolari, iar companiile chineze care operează în Ungaria beneficiază de circa 16.000 de angajați. Totodată, el a subliniat că cel mai important partener al Ungariei în Asia este Kazahstanul, unde exporturile, în 2020, au fost cu 58% mai mari decât cu un an înainte.

Ministrul Inovării și Tehnologiei, László Palkovics, a declarat că dezvoltarea căilor ferate va constitui o prioritate în următorii ani: ”Cerințele pe linie climatică, de asemenea, din ce în ce mai importante pentru domeniul transportului, iar cerințele privind emisiile nu pot fi îndeplinite fără o rețea feroviară care funcționează bine. Pe lângă infrastructură, materialul rulant trebuie îmbunătățit și este necesară cooperarea pentru a asigura un transport extrem de eficient”.

Într-un comunicat, reprezentanții CER Cargo Holding au anunțat că pregătirile administrative și operaționale pentru înființarea companiei mixte din scrisoarea de intenție sunt deja în desfășurare și se așteaptă ca această companie să-și înceapă operațiunile în prima jumătate a anului 2022. Compania se va concentra în principal pe transportul feroviar de mărfuri chinezești importate în Europa și pe mărfurile de export către piețele din Asia și Orientul Îndepărtat.

La ceremonia de semnare a acestui document, alături de Varga Mihály, au mai participat: Vladimir Tokarev, ministrul adjunct al Transporturilor, din  Federația Rusă, Sergey Pavlov, director general adjunct al JSC Russian Railways și Palkovics László, ministrul Inovației și Tehnologiei, din Ungaria. Aceștia au fost de părere că în contextul unei creșteri durabile a comerțului dintre China și Europa, înființarea unei astfel de companii mixte va crea un serviciu de tranzit feroviar de marfă competitiv și de încredere pentru clienții din China, țările CSI și UE.

Potrivit reprezentanților companiei ruse RDZL, această companie mixtă va furniza servicii de logistică privind expedierea/coordonarea transporturilor de mărfuri din provinciile chineze, prin Rusia și Ungaria, către țările din Europa de Sud, țările din Balcani și invers.

Activitatea holdingului Russian Railways/Căile Ferate ale Rusiei privind crearea societății mixte cu parteneri unguri și austrieci este coordonată de Ministerului Transporturilor al Rusiei și reprezintă unul dintre elementele strategiei de afaceri externe a holdingului Russian Railways.

Palkovics László, comisarul guvernamental pentru Zona de Dezvoltare Economică a Ungariei de Nord-Est, a menționat: „Ungaria poate deveni centrul de transport de marfă, de logistică și distribuție al Europei Centrale, conform planurilor noastre, dacă beneficiază cât mai mult posibil de comerțul dintre Europa și Asia. Datorită capabilităților crescute pentru transporturi feroviare de la Záhony, dinspre China către continent, merită să se creeze o rută de transport în interiorul țării, către zona Győr-Sopron, ocolind capitala.”

Încă un pariu al regimului Orbán pe un cal mort! Să nu uităm că Russian Railways se află, de la finele lunii februarie, pe lista de sancţiuni adoptate atât de UE, cât şi de SUA!

• Primul tren de legătură între China și Ungaria a început să fie operat de Rail Cargo Group în martie 2020

Mărfurile din China către Europa Centrală și de Sud-Est sunt transportate în principal pe mare prin portul Pireu și prin porturile Adriatice.

Transportul lansat de Rail Cargo Grup pe ruta Jinan – Budapesta, creează o alternativă atractivă, pe calea ferată ecologică, totul cu un timp de tranzit de 12 – 14 zile.

Trenul pornește direct din Jinan, capitala provinciei Shandong, până la terminalul RCG BILK (Budapesta), prin Mongolia și stația de transbordare Záhony-Eperjeske de la granița Ucraina-Ungaria. Acesta nu este doar unul dintre nodurile importante TransNET, ci și un hub central pentru transportul convențional și intermodal către și dinspre Europa Centrală și de Sud-Est.

Pe site-ul oficial al companiei ungare MÁV-REC Kft. s-a anunțat (28.11.2021) că al 100 – lea tren de containere, operat de Rail Cargo Operator, indică faptul că proiectul CELIZ se află în grija experților și se mișcă în direcția corectă (aici și aici).

• Investițiile logistice și industriale pentru dezvoltarea regiunii Záhony

Guvernul ungar a alocat de la bugetul de stat suma netă de 3.997.950.000 de forinți (10,669,227.04 euro), necesara  fazei pregătitoare conform următorului program:

• 2.498.975.000 forinți (6,668,950.75 euro) – în 2020;
• 1.498.975.000 forinți (4,000,276.29 euro) – în 2021.

În cadrul proiectului, vor fi realizate investiții în infrastructură, tehnologie și dezvoltare industrială în zona de captare a Záhony, cu participarea actorilor ungari și chinezi.

Investițiile se vor concentra pe două domenii principale:

• dezvoltarea zonei de transbordare a căii ferate Záhony de-a lungul graniței;
• dezvoltarea industrial-tehnologică pe teritoriul Ungariei de Est, prin realizarea unui un parc industrial modern care să ofere o construcție favorabilă activităților de producție ale companiilor stabilite în China.

Obiectivele activităților de dezvoltare a regiunii Záhony:

• modernizarea și extinderea rețelei de căi ferate;
• digitizarea și dezvoltarea unui sistem IT unificat;
• punerea în funcțiune a locomotivelor de manevră echipate cu telecomandă modernă, care sunt capabile chiar să funcționeze electric (hibrid) în interiorul halei;
• punerea în funcțiune a echipamentelor de încărcare și descărcare extrem de automatizate;
• dezvoltarea unei infrastructuri țintite capabile să gestioneze nevoile de transbordare a containerelor la mai multe niveluri;
• înființarea unui centru educațional modern capabil să transfere cunoștințe moderne;
• construirea unei căi ferate de testare autonome.

László Horváth, președinte și director general al companiei ungare LAC Holding Zrt., a declarat că dezvoltarea acestei regiuni va fi implementată printr-o colaborare între LAC Holding Zrt. (înființată în 1996, Budapesta, obiect de activitate: activitati de contabilitate și audit; consultanță fiscală), MÁV-REC Kft. și o companie parteneră chineză. László Horváth a estimat (2020) valoarea investiției totale la aproximativ 100 de miliarde de forinți (266,867,445.53 euro) , iar 30 de companii s-au interesat deja de parcul industrial care se construiește în zonă.

(va urma)

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de securitate a Universității din București și expert LARICS pe problematica maghiară.