După ce a fost lansată la Chișinău, Cluj-Napoca și Lugoj, cea mai recentă lucrare a prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș, „Între Orient și Occident – Imaginea Principatelor Române în relatările călătorilor străini” (1710-1810)”, a fost prezentată și la Universitatea din Oradea.
La Teatrul Szigligeti din Oradea, au început repetițiile la comedia clasică „Ofițerul de gardă”, de Molnár Ferenc. Regia spectacolului este semnată de Porogi Dorka.
Muzeul Țării Crișurilor Oradea - Complex Muzeal organizează „Zilele Filmului Istoric, ediția a III-a. Despre comunism în postcomunism”, un concept cultural inițiat cu scopul de a surprinde modul în care funcționează mecanismele de propagandă și manipulare pe mai multe paliere ale societății, cu aplecare asupra perioadei comuniste.
Joi, 19 martie, de la ora 12.00, în Sala Amfiteatru a Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai”, va avea loc o dublă lansare de carte.
Trupa Iosif Vulcan a Teatrului Regina Maria anunță premiera spectacolului „Cum iubește cealaltă jumătate”, de Alan Ayckbourn, în regia lui Victor Olăhuț, care va avea loc sâmbătă, 21 martie, și duminică, 22 martie, de la ora 19.00, la Sala Mare.
Un concert special cu piese „The Beatles”, reinterpretate pentru două chitare și două voci, va avea loc sâmbătă, 28 martie, la sediul instituției muzeale orădene.
Biblioteca virtuală „Elit”, în colaborare cu membrii proiectului „Cetățeni activi la puterea a treia”, a organizat un eveniment editorial deosebit.
Cetatea Oradea va găzdui joi, 19 martie, de la ora 18.00, concertul cameral, intitulat „Dialog dintre lumină și sunet”, susținut de elevi ai Liceului de Arte din Oradea, tineri muzicieni care s-au remarcat prin talentul și performanțele lor, fiind promovați la etapa națională a Olimpiadei de interpretare instrumentală.
Marți seara, la Filarmonica de Stat Oradea, Festivalul Primăverii, ediția a XV-a, începe cu un recital care aduce pe scenă delicatețea și poezia culturii japoneze.
Pe 16 martie 1957, Brâncuși s-a stins la 81 de ani, cu un mare regret: "Mor cu inima întristată pentru că nu mă pot întoarce în ţara mea". Astfel, putem spune că în pragul purcederii sale către infinit, Brâncuși a găsit închise niște uși. Dar, dincolo de moarte, se pare că ne-a deschis altele.
