În 1 aprilie 2022,  în organizarea Primăriei municipiului Beiuş, a Muzeului orăşenesc Beiuş şi în colaborare cu Cenaclul literar al Baroului Bihor din Oradea, în sala principală a Muzeului din această urbe a avut loc o emoţionantă evocare a naşterii poetului „stelelor fixe” Gheorghe Pituţ (născut în 1 aprilie 1940 şi decedat în 6 iunie 1991) şi lansarea cărţii  Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Ţara Beiuşului, autor avocat dr. Paşcu Balaci, preşedinte al Cenaclului literar orădean şi membru al Uniunii Scriitorilor din România. Manifestarea a fost deschisă de doamna Anca Banda, care a salutat iniţiativa culturală binevenită a primăriei şi muzeului din Beiuş, la care au fost invitaţi şi membrii Cenaclului literar din Oradea, spre a cinsti memoria unuia din cei mai importanţi poeţi ai României, născuţi în Ţara Beiuşului, având în vedere că tot în Beiuş s-a desfăşurat cu mulţi ani în urmă binecunoscutul Festival de poezie Gheorghe Pituţ, cu posibilitate reală de relansare a acestuia într-un viitor apropiat. Despre poetul născut în satul Sălişte de Beiuş a vorbit cu patos, recitând din creaţia pituţiană doamna profesor Maria Horge, cumnată a fratelui poetului evocat, precum şi poetul orădean Dumitru Branc, care a vorbit de necesitatea editării unei antologii poetice consacrate exclusiv poeţilor provenind din mirifica Ţară a Beiuşului (Miron Pompiliu, Al. Andriţoiu, Gheorghe Pituţ, Nicolae Brânda, Paşcu Balaci, Traian Ştef, Maria Vaida, Ion Davideanu etc.), provocare lansată în direct la adresa editorului Ştefan Avram, prezent la manifestare şi director al Editurii Aureo. Acesta a primit provocarea literară cu interes şi a promis numerosului public participant la manifestare că va avea în vedere acest lucru spre finele acestui an. Editorul a făcut cunoscut faptul că a fost invitat la Beiuş pentru o nouă lansare de carte tipărită la Editura Aureo şi anume volumul intitulat Majestatea Sa Regele Mihai I al României şi Ţara Beiuşului, autor avocat dr. Paşcu Balaci pe care l-a invitat la cuvânt.

Autorul a mărturisit emoţionat că, înainte de a vorbi de Majestatea Sa Regele României Mihai I, va vorbi despre majestatea sa Poezia, reprezentată de poetul Gheorghe Pituţ pe care l-a cunoscut personal încă de pe vremea când era liceean la Beiuş şi în anul când poetului i-a apărut volumul de sonete intitulat Stelele fixe. Pe vremea când era jurnalist la revista Flacăra, l-a vizitat de fiecare dată pe poet la Uniunea Scriitorilor, poetul fiind foarte bucuros de fiecare dată când îl cerceta cineva din zona Beiuşului, pentru care a păstrat un adevărat cult. Dacă Pituţ ar fi trăit, azi, 1 aprilie 2022,  ar fi împlinit exact 82 de ani şi cred că ar fi recitat acest catren: Nu pun nicicând dispreţ pe nime/ Dar eu îmi părtinesc poporul/ oricum ar fi, el e izvorul / Şi steaua fixă de vechime.

Autorul a regretat trecerea la cele veşnice a poetului Gheorghe Pituţ la doar vârsta de 51 de ani. Cu toate acestea, opera lui poetică rămâne ca o adevărată stea fixă în constelaţia liricii româneşti. În continuare, autorul Paşcu Balaci a făcut referire la cartea lansată, afirmând că punctul de pornire este nu numai unul sentimental şi anume faptul că Regele Mihai I al României s-a născut în aceeaşi lună şi an cu mama acestuia, octombrie 1921, ci şi împrejurarea declanşării uriaşei emoţii colective declanşate în România cu ocazia înmormântării în data de  16 decembrie 2017 a unuia dintre cei mai tragici regi ai acestei lumi. Un rege silit să abdice sub teroarea bolşevică de la conducerea României în 30 decembrie 1947 şi să recucerească ţara în 16 decembrie 2017, după exact şaizeci de ani de istorie, în care a avut puţină viaţa de rege (1927- 1930, sub regenţă), (1940- 1947) şi mai multă viaţă de Om: 1921- 1927, 1930-1940, 1947- 2017). Un rege care a devenit un Mihai fără Ţară în decembrie 1947, dar  care a cucerit  emoţional România în decembrie 2017, chiar în momentul tragic în care a fost înmormântat cu cele mai mari onoruri, demne de un adevărat basileu bizantin, ultimul suveran ortodox al lumii acesteia. Autorul a comparat Ţara Beiuşului cu o adevărată Vandee regalistă (Vendée royaliste), celebra provincie din Franţa care s-a împotrivit Revoluţiei franceze, de data aceasta, Ţara Beiuşului împotrivindu-se revoluţiei proletare a sovietelor prin nenumăraţii partizani care au luptat cu armele în mâini în Munţii Apuseni, aşteptând cu speranţă debarcarea anglo-americanilor. Autorul a reprodus în carte şi un interviu  luat în august 1990 unui scriitor român Mihail Steriadi, stabilit în oraşul Liège din Belgia, al cărui fiu a fost năşit de regina Maria şi care a afirmat cu acea ocazie că Regele Mihai este un simbol de unire a tuturor Românilor.

Autorul a amintit despre avantajele regalităţii faţă de  republică, întrucat Regele este imparţial, suveran, independent, echidistant faţă de partidele politice, pe când un preşedinte de republică este, volens-nolens, încă legat de partidul sau uniunea de partide politice care l-a propulsat la puterea absolută în stat. Pentru actul curajos şi riscant de la 23 august 1944, Regele Mihai I a fost decorat cu înaltul Ordin Victoria (Pobeda) de către guvernul  de la Moscova, alături de Dwight D. Eisenhower (SUA), Bernard Montgomery (Anglia) şi Iosip Broz Tito (Iugoslavia).  Cu toate acestea, sovieticii l-au îndepărtat de la tron, dovadă că politica nu are inimă, recunoştinţă şi respect, ci numai interes. Cine are urechi de auzit să audă! O partea însemnată a cărţii este consacrată legăturilor Beiuşului şi ale beiuşenilor cu Casa Regală a României (Iosif Vulcan, biograf al regelui Carol I în lucrarea Panteonul Român), membrii reuniunii de cântări Lyra din Beiuş în 1906, când sunt invitaţi la Bucureşti cu ocazia împlinirii a 40 de ani de regalitate (1866-1906) şi când conducătorul corului prof. Ioan Buşiţia este anchetat chiar de către ministrul Albert Appony la Budapesta, de ce au cântat Imnul Regal Român, întâlnirea poetesei Viora Ciordaş, văduva avocatului martir Ioan Ciordaş cu regina Maria a României în 23 mai 1919 la Oradea, descălecatul aerian al tatălui prinţului Mihai în Bihor în 6 iunie 1930, când regele Carol al II-lea aterizează într-un lan de grâu de lângă Vadu Crişului şi când I se dă să bea apă proaspătă de ţărăncuţa Maria Mudura, imortalizată pe o monedă de aur emisa în 8 iunie 1940 la zece ani de la revenirea sa în România,  întâlnirea Regelui Mihai I al României cu PS  Virgil Bercea, episcopul greco catolic de Oradea, vizita fostului primar al Beiuşului Petrică Mlendea şi a familiei sale la familia regală din Versoix (Elveţia), vizitele beiuşeanului Ferko Jeno care se ocupa de amenajările silvice ale Casei Regale etc.) În carte mai sunt reproduse Proclamaţia către Ţară a Regelui Mihai I din 23 august 1944 şi emoţionantul Discurs al Majestăţii Sale în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României din 25 octombrie 2011, ora 10.00, opinii de actualitate: care sunt şansele regalităţii în România?, extrase semnificative din cartea Convorbiri cu Mihai I al României, autor Mircea Ciobanu, dar este reprodusă şi epistola Gânduri duioase scrisă în mod special propria manu de către nepoata avocatului martir dr. Ioan Ciordaş, care nu a mai apucat să fie primul prefect român al Bihorului, de către nepoata sa doamna Ioana Marina Gherman, din Bucureşti, fiică a domnului Ovid Ciordaş-Ciurdariu (1903- 1986), fost avocat, secretar al Camerei deputaţilor, ataşat de presă la Berlin, director la ASTRA vagoane şi arestat după 1945 în mai multe rânduri.

Cartea lansată s-a epuizat în scurt timp, iar Primăria Beiuş va organiza o nouă lansare cu ocazia Zilei Beiuşului din luna aprilie a.c.