În sala festivă frumos renovată şi dotată cu sisteme audio-video moderne a Baroului Bihor s-a desfăşurat joi, 14 aprilie, cea de-a cincea  ediţie a iniţiativei cultural-pacifice „Inter arma non silet musae”, demarată chiar la începutul conflictului ruso-ucrainean, în nădejdea încheierii unei păci sau măcar acum a unui armistiţiu între eroica Ucraina şi Federaţia Rusă.

Prima lansare de carte în sala proaspăt renovată a Baroului s-a potrivit, parcă în mod simbolic, cu debutul celei mai tinere debutante de până acum la Barou pe tărâmul literaturii, şi anume eleva Naomi Gavriş, autoare a romanului „Cuvinte ascunse în priviri”, apărut în excelente condiţii grafice la editura Aureo din Oradea. Sala festivă a Baroului Bihor împodobită cu două superbe statuete, una a zeiţei Justiţiei şi cealaltă a zeiţei Ceres, a rodniciei, a fost deosebit de emoţionantă pentru că sala a fost plină de elevi cuminţi, educaţi, respectuoşi, din clasele superioare ale Liceului Betel, veniţi să asiste la debutul absolut al colegei lor, mai emoţionată ca oricând, alături de părinţii şi fraţii ei şi de ceilalţi membri statornici şi obişnuiţi ai Cenaclului literar Barbu Ştefănescu Delavrancea. În deschidere, preşedintele Cenaclului, avocat dr. Paşcu Balaci, membru al Uniunii Scriitorilor din România a mulţumit domnului decan avocat Adrian Stancu şi membrilor Consiliului Baroului Bihor pentru renovarea completă şi deosebit de inspirată a sălii de şedinţe care devine astfel una din cele mai frumoase şi încăpătoare locaţii din Oradea şi care a fost numită sala „Emil Stratone”, fost decan al Baroului Bihor, un mare luptător pentru autonomia reală a Barourilor din România, un umanist şi om de cultură. În chip fericit renovarea sălii se împleteşe cu... renovarea  membrilor Cenaclului, în sensul găzduirii debutului unei eleve de numai 17 ani, autoare a romanului „Cuvinte ascunse în priviri”, un roman adolescentin de dragoste, interesant, atât în ce priveşte construcţia în stil circular, simetric, între începutul şi sfârşitul poveştii de dragoste, care debutează şi se încheie în aceeaşi sală de clasă a unui liceu după trecerea unei anumite perioade de timp din viaţa protagoniştilor Ella şi Mikel, dar şi prin abundenţa dialogurilor şi a lipsei totale a descrierilor. Dialogul este arma secretă a autoarei prin care surprinde trăirile protagoniştilor Ella şi Mikel, dar şi a colegilor acestora Abigail, Alicia, Lea, Riana, Davis, Caleb, Rick , Dalan, Willy şi părinţii acestora. Autoarea descoperă sub ochii noştri scrisul ca terapie şi continuă această metodă de tratament prin investigarea sentimentelor ei pentru iubitul ei Mikel. O singură propoziţie a autoarei relevă imprevizibilitatea terifiantă, dar şi farmecul de nepătruns al dragostei: „Suntem foarte apropiaţi, dar în acelaşi timp, uneori parcă nici nu ne cunoaştem”. O poveste de dragoste modernă, dar frapantă prin faptul că este  lipsită de senzualitate, şi este bazată pe o spiritualitate înaltă, aureolată de inocenţa vârstei şi un puternic imaginar adolescentin, încheiată cu o axiomă curajoasă a autoarei: „Poveştile de dragoste încep în liceu sau după liceu”.  

Paşcu Balaci  a subliniat curajul autoarei de a se înscrie în linia atât de veche şi seducătoare a poveştilor de dragoste ale umanităţii, de la îndrăgostiţii  Paris şi Elena, Orfeu şi Euridice, Cleopatra şi Marc Aureliu, Tristan şi Isolda, Romeo şi Julieta, Napoleon şi Josephine, până la Bonnie şi Clyde din  Statele Unite.

Mioriţa Săteanu, cetăţean de onoare al municipiului Oradea, a dezvăluit o declaraţie a autoarei: „De când am început să scriu, familia mea mi-a fost alături, m-a înconjurat cu iubire, susţinere şi tot ce a fost nevoie. Îmi place să citesc de când eram doar un copil şi am dezvoltat o pasiune pentru scris, de pe la începutul casei a IX-a. Am început încet şi am ţinut totul în ascuns, doar pentru mine, ca mai apoi să arat şi celorlalţi.Mi-ar plăcea să transmit , ca autor, celor din jurul meu o motivaţie pentru a creşte sufleteşte, să înţeleagă viaţa, aşa cum e ea şi să o accepte cu bune şi cu rele”.

O analiză surprinzător de matură a romanului a fost făcută de o prietenă a autoarei, eleva Ruxandra Tărău, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, voluntară la Biblioteca virtuală Elite, director prof. Mirela Silaghi, recenzenta fiind  pasionată de lectură, de trei ori calificată la etapele naţionale ale olimpiadelor de limba şi literatura română.

Eleva Ligia Pavel a interpretat apoi un cântec cu profunde trimiteri religioase, emoţionând întreaga asistenţă, alături de prof. Maria Matei şi Adrian Bojan, care i-au ţinut isonul  prin interpretarea unor pricesne legate de evenimentele pascale care vor urma.

Invitată la cuvânt, autoarea a vorbit foarte puţin despre ea, spunând că preferă mai mult să scrie decât să vorbească. A mulţumit din inimă organizatorilor, conducerii Baroului Bihor  pentru şansa de a debuta în public, într-o atât de frumoasă sală renovată şi  alături de colegi şi a mulţumit şi familiei sale prezentă la lansare.

În continuare au mai recitat din creaţia proprie prof. Aurel Horgoş, prof. Florica Mera, prof. Florina Rodica Denuţ, prof. Leontina Costruţ şi a încântat asistenţa cu epigramele-i savuroase, Ioan Bărnuţiu.

În încheiere, poetul Paşcu Balaci a venit şi el cu o noutate literară. El a dezvăluit faptul că zilele trecute i-a sosit din New-York revista „Lumina Lină” (Gracious Light) a comunităţii ortodoxe din marea metropolă din SUA şi care i-a publicat primele şapte sonete din opera „Vechiul Testament” (povestit în 300 de sonete). Autorul a recitat în premieră absolută cele şapte sonete, din care spaţiul nu ne îngăduie să reproducem decât două: „Facerea lumii” - Ziua întâi: Şi zis-a Dumnezeu în marea-I milă :/ Lumină vreau să fie! Şi a fost;/ Sfârşit-a Universul al său post/ Ca să se-aprindă veşnica-I feştilă/ Geneza nu a fost nicicum idilă/ Ci lupta bună, având un nobil rost/ De-a-l dezgheţa pe om din permafrost/ Prin taina ce se-ascunde-n clorofilă/ Iar razele ce-au izvorât din gura/ Părintelui Ceresc au despărţit/ Noaptea de zi, cum face arătura/ De-o parte-i frigul, de-alta e căldura/ Şi fost-a Ziua întâi spre asfinţit”. 

„Ziua a şasea: E vremea-acum să îl creăm pe Om/ După al Nostru chip şi-asemănare,/ Să stăpânească şi Pământ şi Mare.../ Şi tot l-a împletit, atom cu-atom/ Să fie al credinţei Sale dom./ Muind o tină-n lacrime amare/ Ieşit-a-n lume fiinţa domnitoare/ Din mâinile Părintelui Bonom/ Apoi, deodată, şi-a adus aminte:/ L-a adormit pe-Adam şi dintr-o coastă/ Creat-a pe muierea cea fierbinte/ Să-i ţină de urât în lumea vastă,/ Crezând că fi-va bună şi cuminte.../ Şi fost-a Ziua-a şasea: ziua noast΄ă.

Cartea  intitulată „Vechiul Testament” relevat  prin  sonete va apare la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj Napoca în acest an şi va fi lansată şi la Baroul Bihor.

Următoarea şedinţă de cenaclu va avea loc în a doua jumătate a lunii mai şi va fi anunţată din vreme în coloanele ziarului Crişana şi pe reţelele de socializare.