Oameni de cultură, istorici, profesori universitari, foşti colegi de breaslă au făcut ca Sala Mare a Primăriei Oradea să devină neîncăpătoare marţi, 8 mai, când scriitorul Mircea Bradu a lansat două volume de teatru istoric: „Hotărârea” şi „Unul dintre noi să mă vândă”.

 

Prezidiul evenimentului moderat de dr. Cristina Puşcaş a fost format din actorul şi omul politic Mircea Diaconu, prof. univ. dr. Ioan Simuţ, criticul de teatru Elisabeta Pop, istoricii Gabriel Moisa şi Sorin Şipoş şi episcopii PSS Sofronie şi PSS  Virgil Bercea.

 „Omul de cultură Mircea Bradu, un dramaturg complex, un prozator de excepţie şi un ziarist renumit, a debutat editorial, la vârsta de 10 ani, în anul 1947, cu placheta de versuri „Primul pas”. Trei ani mai târziu, pe 1 mai 1950, prima sa schiţă-poveste apare în cotidianul CRIŞANA. În ce priveşte debutul în dramaturgie, acest lucru se petrece în anul 1970, în anul absolvirii Facultăţii de Ziaristică, cu piesa „Turnul sinucigaşilor”, care are în centru, ca personaj principal, un ziarist ambiţios şi dornic de senzaţie”, a arătat, în deschiderea evenimentului, dr. Cristina Puşcaş. „Volumul care se lansează azi, Hotărârea, dar şi Unul dintre noi să mă vândă, grupează piese de factură istorică. Mircea Bradu realizează o frumoasă incursiune în istoria milenară a poporului român, de la procesul de etnogeneză până la momentul premergător Marii Uniri. Readuce din meandrele istoriei figurile luminoase ale lui Menumorut, Vlad Ţepeş, Horea, Cloşca şi Crişan, Kogălniceanu şi Brătianu, Vasile Lucaciu. Cele două volume sunt un frumos omagiu în anul Centenarului Marii Uniri”, a mai declarat dr. Cristina Puşcaş.

Rând pe rând, personalităţile din prezidiu au vorbit despre omul, scriitorul şi directorul de teatru Mircea Bradu, dar şi despre cele două volume. Dacă Mircea Diaconu a subliniat că în anii 1970, când Bradu era directorul Teatrului de Stat, Oradea, a fost una dintre luminile teatrului românesc, Elisabeta Pop, fostul secretar literar al instituţiei, a vorbit despre succesul de care s-au bucurat montările: Vlad Ţepeş (1972, regia Magda Bordeianu); Noapte albă (1975, Zoe Anghel Stanca); Hotărârea (1977, regia Alexandru Colpacci), Inima (1979, regia Alexandru Colpacci), Satul blestemat (1984, regia Sergiu Savin), fiind doar câteva exemple. Elisabeta Pop a mai arătat că piesele lui Mircea Bradu s-au bucurat de aprecierile unor cronicari ca Dumitru Chirilă (Familia), Radu Enescu (Tribuna), Valeria Ducea (Teatrul) sau Valentin Silvestru (România Literară).

Istoricii Sorin Şipoş şi Gabriel Moisa au confirmat ampla documentare realizată de Mircea Bradu înainte de a scrie teatru istoric, în timp ce prof. univ. dr. Valentin Chifor a subliniat că acest plan documentar este în mod fericit şi verosimil completat de planul ficţional. În plus, prof. univ. dr. Ioan Simuţ a arătat că teatrul lui Mircea Bradu este apropiat de cel al lui Marin Sorescu, subliniind că sub textul pieselor cititorul va găsi un prozator.

La finele lansării, Mircea Bradu a mărturisit că s-a apucat de scris teatru din pasiune pentru istorie şi a descoperit scrisul la vârsta de 10 ani, când a compus o scenetă pentru elevii mamei sale. „Tot ceea ce am făcut în cariera şi profesia mea am făcut-o pentru că eu cred că acest popor trebuie salvat prin cultură”, a spus Mircea Bradu. Cele două volume pot fi comandate de cititori la Editura Arca.