Adrian Năstase: "Gojdu a fost un român de excepţie" Pentru buna ştiinţă a cititorului - poate, mai puţin avizat în ce priveşte personalitatea socio-politică şi culturală a marelui patriot, om politic şi mecena român Emanuil Gojdu -, reamintim că, la sfârşitul lunii octombrie 2002, a avut loc, în Aula Academiei Române, un simpozion organizat cu prilejul bicentenarului naşterii sale. Cu acel prilej, primul ministru Adrian Năstase spunea în alocuţiunea sa, între altele: "Suntem aici cu toţii, laolaltă, diplomaţi, remarcabili oameni de cultură, politicieni, pentru a cinsti memoria unui om care spunea despre sine însuşi odată: ?Să mă ierte orişicine că dacă sunt pe turlă, nu pot fi şi pe pragul bisericii, pe care să poată călca tot insul. Aşteptaţi, fraţilor, până după Dietă (era membru în Casa magnaţilor - Camera legislativă superioară a Parlamentului ungar - n.n.) şi atunci judecaţi pe Gojdu?. Un om care spune astfel despre sine într-o foaie publică ştie că nu toată lumea îl laudă, că nu este la adăpost de critici, dar are conştiinţa împăcată. Om politic reputat şi avocat celebru, Gojdu a fost cunoscut în România şi în Ungaria ca un român de excepţie. (...) La 1848, Gojdu a lansat un veritabil program de emancipare a românilor - ?Petiţia neamului? - redactat în strânsă colaborare cu paşoptiştii români. Documentarul cuprindea păsurile şi doleanţele românilor din Imperiul Austro-Ungar - şcoli în limba română, autonomia bisericii, participarea directă la viaţa publică. (...) Prin testamentul său, din 1869, şi-a lăsat averea ?naţiunii române de religie răsăritean - ortodoxă?, Fundaţia ?Gojdu? funcţionând efectiv în perioada 1870-1952, contribuind la ridicarea unor personalităţi cu nume sonore: Victor Babeş, Octavian Goga, C. Daicoviciu, Traian Vuia etc. (...) Cheia celor spuse la început despre sine stă poate în declaraţia simplă pe care a făcut-o la apogeul carierei sale politice: ?Patria mi-o iubesc nemărginit, şi pentru bunăstarea ei sunt gata oricând a-mi sacrifica viaţa... Am încărunţit ca un om de omenie?". Mircea Geoană: "Gojdu ar fi meritat elogii mai numeroase" Tot cu acel prilej gojdian din Aula Academiei Române, ministrul de Externe Mircea Geoană cuvânta astfel: "Emanuil Gojdu, o personalitate de excepţie, ar fi meritat, poate, elogii mai numeroase şi o mai mare notorietate. Ar fi meritat, poate, în acest an (2002-n.n.), în care se împlinesc două sute de ani de la naşterea sa, bucuria ca Fundaţia care îi poartă numele să fie cel puţin la fel de bogată şi de activă, pe cât devenise în primii 50 de ani după înfiinţare. Aceasta rămâne în continuare responsabilitatea noastră şi împărtăşesc optimismul domnului prim-ministru Adrian Năstase că suntem cel mai aproape - din 1952 încoace, de când averea Fundaţiei din Ungaria a făcut obiectul naţionalizării - de recuperarea bunurilor acesteia, astfel încât Fundaţia să devină din nou funcţională." Prefectul Florian Serac: "Trei Fundaţii ?Gojdu?, ca-n fabula cu ?Racul, broasca şi o ştiucă?"! Am subliniat (şi) pasajul cu averea Fundaţiei, pentru că, "vinovată" pentru nedeblocarea sumei de 2,5 milioane lei necesară finalizării refacerii monumentului funerar "E. Gojdu" se face... însăşi Fundaţia "Gojdu" de la Sibiu (?!). Cum aşa?, veţi spune. "Enigma" ne-a explicat-o dl prefect de Bihor, Florian Serac: "Aşadar, dle prefect, în data de 4 noiembrie 2002, aţi semnat un Proiect de Hotărîre de Guvern, pentru alocarea sumei de 2,5 miliarde lei. De ce nu s-au primit, totuşi, aceşti bani, de 9 luni?" "Nu-i greu de explicat, dar este, poate, mai greu de înţeles. De ce spun asta? Pentru că monumentul funerar ?Gojdu? ar fi trebuit să fie gata demult, dar când ordonatorii de credite de la Guvern au văzut că adresa pe care trebuiau expediaţi banii era cea a Fundaţiei ?Gojdu? din Sibiu, n-au mai fost de acord cu deblocarea sumei." "Aceasta ar fi trebuit cerută, probabil, de către prefectul de Sibiu?". Se poate spune şi aşa. Adevărul este că există trei fundaţii ?Gojdu? şi între ele nu există bună înţelegere, comunicare şi amiabilitate. Exact ca-n fabula aceea cu ?Racul, broasca şi o ştiucă?. Aşa se face că, acum, - după aproape 9 luni de la primul proiect - va trebui să facem altul, în care să se solicite banii necesari finalizării refacerii monumentului funerar ?Gojdu?, dar adresa pentru expedierea celor 2,5 miliarde lei să fie Oradea, iar nu Sibiu. Dl Constantin Mălinaş vă va explica problema mai detaliat şi, poate că vor fi şi alţii, cu puncte de vedere nearbitrare, şi deci, la obiect." În numărul de mâine, opiniile dlui dr. Constantin Mălinaş, cunoscut (şi recunoscut) "gojdianist".