Tradiţionala sărbătoare "Târgul de fete" de pe Muntele Găina - organizată de Ministerul Culturii şi Cultelr şi de Prefecturile, Consiile Judeţene, Direcţiile pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi Centrele de Creaţie Populară din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara - în zilele de 19 şi 20 iulie a.c., a fost, după cum spuneau unii dintre participanţii la celelalte ediţii, incontstabil, cea mai reuşită de până acum, sub toate aspectele, atât organizatorice, cât şi de participare. Au fost două zile desprinse, parcă, miraculos, din Grădinile Raiului, când Atotstăpânitorul a dat dezlegare cetelor sale îngereşti să aprindă ruguri, să se bucure şi să pună faguri de poveste pe gurile de rai ale unor ţinuturi pământene; deopotrivă şi-n sufletele unor muritori de rând care, în cele două zile s-au simţit privilegiaţi, adăstând între daruri alese şi haruri, ca nişe giuvaeruri sfinţite. Au fost acolo - în Apusenii Albei, nu departe de locul istoric unde românii au făcut Marea Unire - mii şi mii, poate 15-20 de mii de oameni, veniţi pe Muntele Găina să preacinstească tradiţiile şi rânduielile strămoşeşti, pe jertfelnicii şi Înainte-Mergătorii martiri şi eroi ai Neamului Românesc - între care Avram Iancu este Craiul de legendă al Munţilor Apuseni - au venit cu toţii pe Muntele Găina. Au venit acolo să se întâlnească iarăşi cu Focul viu şi cu Apa vie, care ard şi curg fără istov: întru o Veşnicie cu rosturi mirifice, pe care puteai să le atingi, cu sufletul înflorit peste noapte, iar ziua legând roade mirabil iubiri şi înmiresmate de odoare nepământene... Ţâşnete, din inima Detunatelor La ora 8.30, în dimineaţa zilei de sâmbătă, 19 iulie, coloanajudeţului Bihor a pornit din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor Oradea, printre participanţi - reprezentanţi ai unor instituţii din municipiu şi judeţ aflându-se şi prefectul de Bihor, şi preşedintele Consiliului Judeţean, artişti, Ansamblul "Nuntaşii Bihorului" şi meşteri populari, mass-media locală, alţi numeroşi bihoreni plecând la Târgul de pe Muntele Găina în "regie" proprie. Cel care a coordonat acţiunea şi activităţile a fost prof. Crăciun Parasca, inspector de resort la Direcţia pentru Cultură şi Culte Bihor, reuşind să se achite cu brio de această misie deloc uşoară. S-a plecat pe ruta Oradea - Beiuş - Ştei - Nucet - Arieşeni - Gârda - Scărişoara - Albac - Vadu Moţilor - Vidra - Avram Iancu, din această localitate, care poartă purtând numele Crăişorului Munţilor participanţii din judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj şi Hunedoara, dar şi din toată ţara, au început urcuşul de 9 kilometri, până la locul istoric al marii sărbători. Sigur că, drumul în sine, de-a lungul Văii Arieşului, pe serpentinele străjuite de semeţia culmilor Apusenilor, cu brazi maiestuoşi, ţâşnind, parcă, din inima detunatelor, a fost o suită de alternanţe facinante: un cumul de istoricitate spulberând vedenii în undele zvăpăiate ale râului în care şi-au răsfrânt chipul Avram Iancu şi Horea din Albac, marii eroi şi bărbaţi ai acestui neam românesc, cei care au condus oştile moţilor în luptele pentru dreptate şi libertate. Priveam, cu emoţie arzândă, locurile pe unde s-au îngemănat, în zbuciumate căutări, bătăile inimilor cu fulgerările minţii, dorul cel aprig zvâcnind al dragostei de neam şi ţară, de pământul Ardealului cel sfinţit de moţi cu lacrimi şi sânge... Trăsnetul... nepoftit! După ce microbuzul în care mă aflam parcursese mai bine de două treimi din cei 9 kilometri, coloana se opreşte, aşteptând coborîrea unor maşini de pe munte, căci drumul are sens unic. Deodată se porneşte o ploaie vijelioasă, iar un trăsnet înspăimântător spintecă cerul, slobozindu-şi flama ucigaşă, undeva, pe aproape. Din râpi şi prăpăstii, negura se umflă convulsiv, înnăbuşind orizontul dinspre platoul Muntelui Găina; apoi, după vreo 20 de minute, vedem coborând o Salvare, cu roşia-i cruce zvâcnind parcă. Aveam să aflăm că acel trăsnet "ţintise" un cort al judeţului Cluj - a cărei delegaţie sosie deja - rănind un tânăr şi şocându-i pe alţi câţiva. Sfântul Ilie Tesviteanul - a cărui zi e pe 21 iulie - îşi anunţase sosirea, căşunându-i din te-miri-ce supărări. Minunea izvoarelor emblematice Zarvă mare; fiecare judeţ, cu ai săi participanţi, avea rezervate corturilor sale - în care se aflau paturi de campanie - ne instalăm, observând, atunci, ca şi mai târziu, organizarea "cazonă", ireproşabilă. La ora 17.30, sâmbătă, plecăm cu toţii spre platoul unde se afla amenajată scena pentru spectacole. Cale de mai bine de un kilometru, de-o parte şi de alta, priveliştea are un farmec compozit, de-o varietate surprinzătoare. Uimirea este vehiculul ce ne poartă gândul, încât nu ştii ce să admiri mai întâi: gama largă, pur şi simplu năucitoare, de produse de larg consum, cu tot felul de sortimente care te îmbie, lăsându-ţi gura "apă". Pe un panou mare citim firmele care expun, şi care au ajutat la reuşita superbei sărbători de pe Muntele Găina, aici, la 1.500 de metri altitudine. Printre aceste firme, societăţi comerciale - chiar prima pe acel tablou - se află şi "European Drinks", firmă vestită nu doar în ţară, ci şi peste mări şi ţări. În spaţiile amenajate unde se comercializează apa minerală carbogazificată "Izvorul Minunilor" şi băuturile răcoritore cu emblema "Frutti Fresh", mulţi oameni îşi astâmpără setea. Aici, pe "Găina", ziua este zăpuşeală - după răpăitul ploii, arde şfichiuitor soarele - iar în timpul nopţii se înstăpâneşte frigul cel straşnic. Florilegiu de spectacol. Superbiile bihorenilor Trecem apoi printre rândurile unde îşi expun creaţiile artistice meşterii populari din cele cinci judeţe participante la târg. Bineînţeles că nimeni nu expune spre vânzare... fete! În vremuri de demult, se spune că a existat şi acest obicei, întregind, mai bine zis, o zi - sau zile -, în care moţii, dar şi alţi megieşi ai zonei, făceau schimburi de produse, sau le ofereau spre cumpărare. Sigur că, printre cei care veneau pe munte, se aflau şi tineri, care plăcându-se reciproc, îşi pecetluiau destinele prin căsătorie. A existat un obicei, o datină, care, prin vremuri, a devenit - şi a rămas până astăzi -, miezuri calde, de vii legende. În florilegiul de spectacole folclorice, Bihorului îi vine rândul, în ordine alfabetică, după judeţul-gazdă, Alba, respectiv Arad. Zările vibrează îndelung, de sunetele prelungilor instrumente în care-şi pun sufletul, parcă, tulnicăresele din Câmpeni, care au dat semnalul începerii spectacolelor folclorice. Mă uit în sus, spre Crucea Iancului, şi văd o mare de oameni, veniţi să-şi asculte sufletul şi conştiinţa în cântecele fiinţei acestui Neam românesc - tras pe roata istoriei împreună cu Horea şi-ai săi fârtaţi, şi de multe alte ori, încă -, cântece care-ţi fac bătăile inimii "piele de Găină". Vine rândul Bihorului în spectacol. O orchestră formată din: Ştefan Ioanovici (Vioară şi dirijor), Andrei Moga (vioară), Radu Nemeş (vioară), Viorel Tonţ (vioară), Marcu Leţ (acordeon), Aurel Hexan (clarinet), Florian Clepe (tobă, dumnealui semnând şi coregrafia în acest spectacol) acompaniază reprezentaţia de excepţie a Bihorului. Mai întâi, prof. Crăciun Parasca prezintă protagoniştii momentului "Craiul şi crăiasa muntelui" pentru Bihor - Ana Maria Gal şi Bogdan Adrian, apoi, formaţia de dansuri a Ansamblului "Nuntaşii Bihorului" stârnesc admiraţia publicului interpretând suite de pe valea Crişului Repede, respectiv a Crişului Negru. Cântă apoi îndrăgitele interprete Florica Ruja şi Maria Blaj-Militaru, alături de tânăra "crăiasă" Ana Maria Gal, spectacolul fiind încheiat, apoteotic, de marile voci ale melosului bihorean şi românesc, Florica Zaha şi Florica Ungur. "Dragu-mi-i de neamu` meu,/ Că nu-i viţă de om rău,/Cât neamu-i de-al meu în lume,/Tăt îi mândru şi-are-un nume!". Aplauzele, la scenă deschisă, cum se spune, nu mai contenesc. Ce-i frumos şi lui Dumnezeu îi place! La fel putem spune şi despre meşterii populari bihoreni prezenţi pe Muntele Găina: Ioan Oancea (sculptură în lemn), Maria şi Cornel Jude (olărit), Floare Laza (ţesături), Ecaterina Muţ şi Anca Lezeu(ouă împistrite), Gabriela Popa (icoane pe sticlă şi lemn), Oancea Catiţa (obiecte de podoabă). Te Deum, alte spectacole "de dor şi drag, în al inimilor prag!" Duminică, 20 iulie, a avut loc, la Crucea lui Avram Iancu - care se află sus, la cota 1.500 metri, de unde priveliştea munţilor pare un Rai rotund - un Te Deum în cinstea eroilor moţi şi a Împăratului Apusenilor, în amintirea căruia s-a construit Crucea la a 100-a aniversare a naşterii sale, în 1924. Au avut loc apoi, din nou, magnifice spectacole etno-folclorice, inclusiv Gala laureaţilor Festivalului-concurs "Sus, sus, sus, la moţi, în munte!" - desfăşurat vineri, 18 iulie -, la care bihoreanca Ana Maria Gal a obţinut premiul III. Să mai amintim superbele jocuri de artificii, şi focul de tabără, din seara zilei de sâmbătă, ca nişte arpegii de frumuseţi geometrizate, în vreme ce jarul trunchiurilor de brad amintea de puritatea nestinsă a sufletelor de moţi. Nu în ultimul rând, se cuvine a aduce mulţumiri celor care au făcut posibilă participarea bihorenilor la marea sărbătoare "Târgul de fete" de pe Munele Găina, respectiv Prefectura Judeţului Bihor, Consiliul Judeţean Bihor, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Bihor şi Centrul Creaţiei Populare Bihor. "Sus, sus, sus, la moţi, în munte/ veni lumea să asculte/Cântece de dor şi drag,/În al inimilor prag. Sus, sus, sus inima români,/Noi suntem aici pe veci stăpâni!"