Lansarea monografiei „Pocioveliște - Satul de la Poalele Apusenilor” a avut loc duminică, 20 septembrie, la căminul cultural din localitate, după slujba oficiată de preotul paroh Călin Bogdan.

 

Monografia, apărută în excelente condiţii grafice la editura Aureo, a fost coordonată şi scrisă parțial de avocații Paşcu Balaci şi Antiţa Balaci, alţi autori  fiind Augustin Ţărău, Vasile Todincă, Laura Ardelean şi Maria Flavia Pop, cu colaboratorii  Traian Ciorna, Monica Clonţa, Florica Totoi, Radu Balint, Florica Balint şi Theodor Balaci. În ultima zi  de vară a acestui an, a fost finalizată o impozantă lucrare aşteptată de multă vreme de întreaga comunitate a acestui sat aparţinător de comuna Curăţele, alături de satele Nimăieşti, Beiuşele şi Cresuia.

Monografia Pocioveliştei cuprinde un Cuvânt înainte al primarului comunei, Teodor Mocioran, un Argument în limbile română şi engleză, semnat de avocat Balaci Antiţa, fiică a satului Pociovelişte, şi avocat dr. Paşcu Balaci, un Cadru geografic al satului, semnat de Augustin Ţărău şi Vasile Todincă, organizarea administrativ teritorială a comunei, repere arheologice ale evoluţiei comunităţilor umane din zona Pociovelişte.

Capitolul Atestările documentare şi evoluţia aşezărilor până în epoca modernă  este semnat de Augustin Ţărău; Aspectele demografice - de Vasile Todinca, un Medalion - Pocovelişte, o Galilee a Bihorului, este semnat de Paşcu Balaci, caracteristicile culturii populare din satul Pociovelişte și universul spiritual al satului Pociovelişte - sunt semnate de Vasile Todinca; istoricul comunităţii parohiale - este semnat de preot paroh Călin Bogdan. Urmează capitolul „Pociovelişte, oameni şi amintiri, memoria satului în imagini”, realizat de av. Antiţa Balaci, cu referiri la Balint Ioan Nat, preot, fiu al satului, protopop al Beiuşului şi ctitor de biserici şi suflete, Doina Tocoian, dascălul care a format generaţii de copii ai satului Pociovelişte, Florica Totoi, născută Jurca, fiică a satului, profesor și director, Gheorghe Bogdan, fiu al satului, inginer şi om de afaceri, Alexandra Cloambeş, urmaşă a episcopului Ioan Ignatie Papp, alţi fii ai satului, precum: Voichiţa Mariana Dale, născută Drinc, jurist, acum secretar general al Primăriei din Ştei, Ioan Bogdan a Leului, Isoc Sav, întreprinzator şi soţia sa, Sofia, Ana Maria Clop, profesor, Silvia Toda, născută Tomuţa, învăţătoare, Florica Balint, funcţionar la Primăria Curăţele, Radu Balint a Licului, Traian Ciorna, fost maistru militar pe bricul Mircea, fost  primar şi viceprimar al comunei Curăţele,  Magdalena Plugariu, Mady, Vioara Goina, născută Bogdan, învăţătoare, Ioan Bogdan, zis Nelu Babii, pastorul bisericii adventiste de ziua a şaptea, Monica Clonţa, născută Bejan, acum stabilită în Timişoara, cadru medical, Marinela Borha, născută Tomuţa, acum stabilită în Ştei, Floarea Pop, născută Tomuţa, profesoară, Vesa Cornel Vasile, inginer stabilit la Ştei, Gheorghe Balint, zis Ghie a Liuţii din Oradea, Alexandru Laza, preot la biserica ortodoxă din lemn  din Băile Felix, Albert Paşcotescu, copilul genial din Pociovelişte, descoperit la emisiunea Românii au talent din vara anului 2026, capabil de calcule matematice complicate, el a participat şi la un concurs de profil în Franţa unde a fost premiat, Flaviu Duma, a lui Bârleagă, unul dintre primii întreprinzători ai satului, Nicolae Duma, profesor din Timişoara, Veronica Ardelean, născută Tomuţa, fost cadru medical la Spitalul Elias din Bucureşti, Iliana Paula Corb, născuta Matei, nepoata doamnei Clonţa Monica care şi-a cumpărat casă în Pociovelişte, iar lista rămâne deschisă şi pentru alţi fii ai satului.

După slujba de la biserică, sătenii s-au deplasat în mare număr la căminul cultural, unde a avut loc lansarea monografiei. După intonarea imnului de stat al României, muzeograful Vasile Todinca, moderatorul festivităţii, i-a invitat la cuvânt pe mulţi dintre cei prezenţi. Primul care a luat cuvântul a fost primarul Teodor Mocioran, semnatarul unui emoţionant Cuvânt înainte, urmat de viceprimarul Adrian Sime. Muzeograful Augustin Ţărău a făcut o incursiune necesară în istoria satului Pociovelişte, atestat în 1600, o aşezare cunoscută pentru topirea minereului de fier şi pentru cele cinci mori de apă ridicate pe firul Văii Nimăieştilor. Părintele Balint Ioan Nat, fost protopop al Beiuşului, a făcut referire la marele fiu al satului, episcopul Ioan Ignatie Papp, episcop al Aradului, şi care a ridicat pe spesele lui biserica din satul Pociovelişte unde a fost şi înmormântat. Preotul paroh, Bogdan Călin, a vorbit despre însemnătatea naţională a episcopului  născut în Pociovelişte şi care a fost co-preşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1918. Ing. Bogdan Gheorghe din Oradea, om de afaceri, a relatat un episod amuzant din viaţa lui de student la Politehnica din Timişoara. La începutul primului an de studiu, când un profesor i-a invitat pe proaspeţii studenţi să-i spună numele şi localitatea unde s-au născut acesta, când a răspuns: „Mă numesc Bogdan Gheorghe, sunt născut în Pociovelişte”, a auzit în jurul şi în spatele lui un hohot homeric de râsete. Denumirea de „Pociovelişte” era considerată ca fiind una inexistentă, sau că, dacă ar exista, ar fi o glumă, o parodie, sau un loc de nebăgat în seamă. Avocat Balaci Antiţa, coordonator al Monografiei, a menţionat faptul că fostele eleve de la liceul pedagogic erau ameninţate de doamna  director Piscoi că, dacă nu vor învăţa, vor fi trimise la Pociovelişte, lucru întărit şi de doamna Tocoian, fosta învăţătoare în chiar satul Pociovelişte, deşi a învăţat foarte bine. Invitat de moderator, părintele Ştefan Avram, editorul Monografiei Pociovelişte, a relatat că tatăl său este născut în satul vecin Beiuşele, de unde provine şi primarul Mocioran şi a menționat  faptul că monografia este una dintre cele mai reuşite lucrări ale sale, dar că satul merita din plin o revanşă publicistică şi editorială datorită personalităţii episcopului Ioan Ignatie Papp, dar şi datorită omeniei şi hărniciei locuitorilor de aici. A fost invitat la cuvânt părintele Popa Ioan, care a păstorit înainte vreme comunitatea din sat şi a realizat pictura interioară a bisericii. Acesta i-a cununat în noiembrie 1989, în biserica din Pociovelişte, pe coordonatorii  lucrării, avocaţi Balaci Paşcu şi Balaci Antiţa. Preotul Alexandru Laza a dezvăluit legătura puternică dintre domnia sa şi satul magic al mamei şi bunicilor materni, sat în care a copilărit şi care îl atrage şi acum ca un magnet. Invitat la cuvânt, pastorul Ioan Bogdan a comparat monografia lansată cu un fel de fluviu şi care a adunat afluenţii săi de informaţii de peste tot pentru a putea fi cinstită cum se cuvine şi că este un mare eveniment al localităţii.

Invitat la cuvânt, av.Paşcu Balaci, unul dintre coordonatorii Monografiei, s-a referit la un articol semnat în ziarul Crişana, şi intitulat „Pociovelişte, o Galilee a Bihorului?” Despre ţinutul Galileii, al Nazaretului se spunea în Biblie că de acolo nu poate să iasă cineva însemnat (poate oare să iasă un lucru bun din Nazaret?). Dar, după cum de aici a ieşit Iisus Hristos, mântuitorul neamului omenesc, şi  păstrând, bineînţeles, proporţiile, micul sat  Pociovelişte a fost locul de naştere al lui Ioan Ignatie Papp, fiu de ţăran, omul providenţial de mai târziu şi care a devenit membru al Marelui Sfat Naţional Român, organ provizoriu al puterii de stat în Transilvania până la unirea cu Regatul României, ales apoi vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, stând alături de seniorul preşedinte George Pop de Băseşti.

Odată cu lansarea Monografiei Pociovelişte, porecla de odinioară este pe cale să devină un strălucit renume, precum în cazul dorobanţilor din Vaslui, evocaţi de poetul Vasile Alecsandri în poemul „Peneş Curcanul”. Paşcu Balaci a dezvăluit şi emoţia resimţită când a văzut că la înmormântările din sat se aduceau ofrande pentru cel trecut la cele veşnice traiste pline cu grăunţe de secară, această plantă cerealieră fiind cultivată la Pociovelişte şi a recitat un sonet cu referire la acest aspect („Când satul eu credeam că-i Ţară/În care intri doar pe-o punte/Iar steaua serii-i un grăunte/ Ţâşnit din lanul de secară”).

Traian Ciorna, colaborator în realizarea Monografiei, a ţinut să sublinieze efortul deosebit, atât material cât şi spiritual al familiei Balaci în realizarea lucrării şi a făcut propunerea ca celor doi avocaţi să li se acorde titlul de cetăţean de onoare al comunei Curăţele.

Avocatul Antița Balaci, fiică a satului, a mărturisit că  şi-a împlinit un vis, prin realizarea acestei Monografii, şi a dat citire unei liste cuprinzând fiii satului Pociovelişte, adică a persoanelor care s-au născut în sat, dar care acum sunt domiciliaţi în alte localităţi din România, şi a declarat că sumele realizate din vânzarea Monografiei vor fi donate bisericii, pentru a  contribui la realizarea unui bust al episcopului Ioan Ignatie Papp şi care să fie dezvelit în toamna anului 2027, când se vor împlini 120 de la sfinţirea bisericii  din sat (1907-2027).

A luat cuvântul şi fostul primar al comunei Căbeşti,  Silviu Toda, a cărui mamă, Silvia Toda, a fost învăţătoare şi fiică a satului. Monica Clonţa, care a achiziţionat un mare tricolor pentru biserică în anul 2018, la 100 de ani de la Marea Unire, s-a referit în cuvântul ei la ataşamentul constant faţă de satul unde s-a născut şi unde revine de câte ori poate din Timişoara. În continuare, gazdele manifestării, familia de avocaţi Balaci, pe ritmurile viorii cu goarnă tradiţionale, a invitat la o masă festivă pe toţi participanţii şi au împărţit autografe.

Întreaga ediţie a Monografiei a fost epuizată în scurt timp și, pentru că s-au înregistrat cereri noi, s-a decis tipărirea unei noi ediţii din această Monografie.