Noile reguli includ îngrijirea animalelor de către personal calificat, verificarea pășunilor, interzicerea lovirii/mutilării, respectiv obligativitatea tunderii cel puțin o dată pe an a ovinelor și caprinelor.

Autoritatea Națională Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor stabileşte reguli obligatorii la creșterea ovinelor și caprinelor. Astfel, animalele trebuie îngrijite de personal suficient care are cunoştinţe teoretice şi  practice corespunzătoare referitoare la ovine şi caprine, inclusiv la sistemul de creştere utilizat. Personalul trebuie să poată recunoaşte dacă animalele sunt sănătoase sau nu, să identifice schimbările comportamentale ale acestora, precum şi dacă mediul este adecvat  pentru menţinerea stării de sănătate a animalelor. Personalul trebuie să fie competent în toate domeniile legate de creşterea ovinelor şi caprinelor, inclusiv în manipularea, mulgerea şi tehnicile de tundere ale acestora,  operaţiunile trebuind realizate cu evitarea oricărui stres sau suferinţă a animalelor. Totodată, efectivul de animale trebuie inspectat cu atenţie cel puţin o dată pe zi, cu excepţia cazului în care animalele sunt ţinute afară, în condiţii de siguranţă, la climă blandă, când frecvenţa  inspecţiei poate fi redusă, dar nu mai rar de o dată pe săptămână. Inspecţiile trebuie să fie mai frecvente atunci când bunăstarea animalelor ar putea fi periclitată, în special atunci când oile au miei sau caprele iezi, când există un risc  substanţial de atac al prădătorilor, precum şi în cazul în care managementul sau alte condiţii se  schimbă semnificativ. Potrivit regulilor, densitatea animalelor adăpostite în grupuri trebuie calculată în raport cu sistemul de creştere, vârsta, sexul, greutatea în viu şi nevoile comportamentale ale efectivului, ţinând cont de prezenţa sau absenţa coarnelor şi de mărimea grupului. De asemenea, proiectarea, construcţia şi întreţinerea clădirilor şi echipamentelor pentru ovine sau caprine trebuie realizată astfel încât să se asigure condiţii corespunzătoare de igienă, să poată fi uşor de curăţat şi dezinfectat, să nu aibă margini ascuţite sau proeminente care să producă leziuni traumatice animalelor, să respecte condiţiile de securitate necesare pentru prevenirea şi protecţia împotriva incendiilor, să permită eliberarea şi evacuarea rapidă a animalelor, în caz de urgenţă şi să permită o inspecţie amănunţită facilă a tuturor animalelor.

Pereţii despărţitori ai boxelor pentru caprine trebuie să aibă înălţimea de minim 1,30 metri,pentru a se preveni evadarea animalelor, având în vedere comportamentul specific acestora de a sări. În situaţia în care caprinele sunt ţinute în adăposturi prevăzute cu padocuri pentru mişcare, acestea trebuie să aibă dimensiunea de 3-4 ori mai mare decât suprafaţa adăpostului. Instalaţiile de furajare şi adăpare trebuie să fie proiectate, construite şi amplasate astfel încât să fie reduse la minimum riscul de contaminare a hranei şi a apei şi efectele dăunătoare ale competiţiei dintre animale. Înălţimea adăpătorilor trebuie să fie adecvată mărimii fiecărei categorii de animale permise a fi cazate în adăpostul respectiv: oi - 0,50 m; miei < 30 kg - 0.30 m; miei > 30 Kg - 0,40 m. Toate ovinele şi caprinele trebuie să aibă acces la o sursă de apă adecvată, de calitate corespunzătoare, care să corespundă nevoilor fiziologice. Ovinele şi caprinele trebuie să aibă acces la o raţie alimentară adecvată, nutritivă, echilibrată, adaptată şi conformă nevoilor fiziologice, furnizată zilnic, inclusiv la suplimente minerale adecvate, atunci când este necesar. Toate echipamentele automate sau mecanice din adăposturi care influenţează sănătatea şi bunăstarea animalelor trebuie să fie inspectate cel puţin o dată pe zi, astfel încât să fie identificată şi remediată imediat orice defecţiune care ar putea pune în pericol sănătatea sau bunăstarea animalelor, cu luarea de măsuri corespunzătoare pentru protecţia acestora până la remedierea deficienţei. De precizat că noul Ordin ANSVSA a fost publicat în dezbatere pe site-ul oficial al instituției.