Viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) continuă obiectivele generale ale PAC, dar vine şi cu obiective noi, inovatoare, în ceea ce priveste acordarea plăţilor.

După anul 2013, va intra în vigoare legislaţia noii Politici Agricole Comune, care va fi de o importanţă strategică pentru securitatea alimentară, pentru mediu şi pentru echilibrul teritorial. PAC continuă obiectivele generale ale PAC, dar vine şi cu obiective noi, inovatoare, în ceea ce priveşte acordarea plăţilor, astfel: reduce diferenţele dintre subvenţiile primite de agricultorii din diferitele state membre ale Uniunii Europene; în România, subvenţia la hectar plătită din bugetul Uniunii Europene va ajunge în 2019 la o medie de 196 euro (faţă de 139 de euro cât este în 2013); România a reuşit în urma negocierilor menţinerea schemei de plata unică pe suprafaţă - SAPS până cel mai târziu la 31 decembrie 2020; România poate acorda Plăţi Naţionale Directe Complementare (PNDC) în condiţiile şi sectoarele pentru care s-au acordat aceste plăţi în anul 2013. Astfel, se va putea continua aplicarea PNDC până în 2020 prin intermediul cărora fermierii pot beneficia de subvenţii suplimentare de la bugetul naţional. Totodată, se va acorda Sprijin pentru o agricultură "verde" şi pentru agricultura ecologică, iar 30% din subvenţia la hectar va fi dedicată susţinerii acestor practici agricole benefice pentru mediu. Aceeaşi Politică Agricolă Comună stabileşte că statele membre pot acorda o plată anuală tinerilor fermieri care au dreptul la o plată în cadrul Schemei de plată de bază sau a Schemei unice de plată pe suprafaţă. Subvenţia la hectar pentru un tânăr fermier (de până în 40 de ani) care îşi va începe activitatea în domeniul agricol va fi mărită cu 25 % în primii 5 ani, suăpliment care se va acorda într-o limită maximă cuprinsă între suprafeţe mai mari de 25 ha şi mai mici de 90 ha, care urmează să fie stabilită de fiecare stat în parte. Noua PAC dă, de asemenea, posibilitatea statelor membre de a introduce o schemă de plată fixă simplificată pentru micii fermieri. Orice fermier poate participa la schema pentru micii fermieri, prin care poate primi o subvenţie anuală fixă cuprinsă între 500 şi 1.250 EUR, conform unor proceduri mult simplificate. În ceea ce priveşte Programul de dezvoltare rurală, a fost stabilit ca sprijinul pentru zonele montane să poată ajunge până la 450 euro/ha. În perioada 2014 - 2016, apicultorii români vor beneficia de peste 20 de milioane de euro din fonduri europene, prin Programul National Apicol (PNA), alte 89 de milioane de lei urmând să fie alocate de la bugetul de stat, potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru perioada 2014 - 2016. În fine, sectorul pomicol din România reprezintă una dintre priorităţi pentru perioada 2014 - 2020, suma totală alocată pentru reabilitarea livezilor şi înfiinţarea altora noi cifrându-se la 198 de milioane de euro. De precizat că obiectivul MADR este ca, până în anul 2020, România să atingă o suprafaţă de 200.000 de hectare cu livezi, de la 140.000 hectare în prezent. Patrimoniul pomicol românesc ocupă în prezent suprafaţa de 142.200 hectare, în continuă scădere în ultimii cinci ani, de la 207.000 hectare.