Potrivit legii, practicile publicitare cu caracter înşelător se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 30.000 lei.

Legea privind publicitatea înşelătoare şi publicitatea comparativă are ca scop protecţia operatorilor economici care desfăşoară o activitate comercială, industrială, care exercită o profesie liberală, protecţia interesului public general şi, nu în ultimul rând, protecţia clienţilor. Publicitatea, care reprezintă o formă de comunicare având ca scop promovarea bunurilor şi serviciilor pentru vânzarea lor clienţilor, îmbracă mai multe forme. Astfel, în înţelesul legii, publicitatea înşelătoare reprezintă "publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce, sau poate induce, în eroare persoanele cărora i se adresează, ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază, ori poate prejudicia, un concurent". În ceea ce priveşte publicitatea comparativă, aceasta reprezintă orice tip de publicitate care identifică în mod explicit, sau implicit, un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta, contribuind la evidenţierea avantajelor unor produse sau servicii comparabile. Şi în acest caz, trebuie îndeplinite, însă, anumite condiţii, este vorba în primul rând despre obiectivitate şi relevanţă. De asemenea, bunurile sau serviciile trebuie să fie comparabile, adică să răspundă aceloraşi nevoi sau să aibă aceleaşi obiective.  Totodată, publicitatea: nu trebuie să fie înşelătoare; nu trebuie să creeze confuzie între vânzător şi concurenţii săi (sau între mărcile lor, denumirile comerciale sau alte semne distinctive); nu trebuie să beneficieze de notorietatea unei mărci, unei denumiri comerciale sau altor semne distinctive ale unui concurent; nu trebuie să provoace discreditarea sau denigrarea mărcilor, numelor comerciale sau alte semne distinctive ale unui concurent; publicitatea nu poate prezenta un produs sau un seviciu ca o imitaţie ori o reproducere a unui produs sau a unui serviciu având o marcă sau un nume comercial protejat. Pe lângă amenda situată între 3.000 lei - 30.000 lei, legea stabileşte că, în cazul în care societatea cercetată refuză să pună la dispoziţia reprezentanţilor Ministerului Finanţelor Publice (MFP) toate documentele, datele şi informaţiile care să probeze exactitatea afirmaţiilor conţinute în anunţul publicitar, amenda este de la 6.000 lei la 60.000 lei. "În vederea combaterii şi stopării publicităţii înşelătoare şi a respectării dispoziţiilor privind publicitatea comparativă, persoanele fizice şi juridice, asociaţiile şi organizatiile care au un interes legitim pot sesiza Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Bihor - Compartimentul Ajutor de Stat, Practici Neloiale şi Preţuri Reglementate care constată încălcarea dispoziţiilor prevăzute de lege şi aplică sancţiunile corespunzătoare. Sesizările se depun la Registratura Generală a DGFP Bihor" - precizează Ioan Mihaiu, director executiv al DGFP Bihor.