Fenomenul economiei subterane reprezintă aproape 30% din PIB, cu mult peste cele mai ridicate niveluri din ţările europene. Deşi importantă, scăderea de 4,4% din PIB a economiei subterane înregistrată de România în ultimii 10 ani lasă ţara cu tranzacţii nefiscalizate echivalente cu aproape o treime din PIB, una dintre cel mai grave situaţii din Uniunea Europeană.

Economia subterană a reprezentat anul trecut în România 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, faţă de un nivel 33,5% din PIB în 2002, după cum arată un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA). În aceeaşi perioadă PIB-ul României exprimat în dolari, la preţuri curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde de dolari la 170 miliarde de dolari, potivit datelor FMI. Atât datele CE, cât şi raportul IEA se bazează pe studiile profesorului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kelper din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanţi specialişti pe astfel de probleme. Raportul IEA menţionează totodată că în anul 1999 economia subterană din România era echivalentă cu 34,3% din PIB. România şi-a redus economia subterană cu 4,4 puncte procentuale în ultimii 10 ani, a şasea scădere din UE, pornind însă dintr-o situaţie mai gravă decât state care au reuşit corecţii mai importante. În ultimii 10 ani, economia nefiscalizată şi munca la negru din România au scăzut în principal ca urmare a pregătirilor pentru aderarea la UE şi a extinderii rapide a serviciilor de plată electronică. Activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru au devenit o problemă arzătoare într-o Europă împotmolită în criză şi recesiune, în condiţiile în care vremurile grele contribuie de obicei la creşterea în anvergură a acestor fenomene, din moment ce populaţia şi mediul de afaceri încearcă să-şi protejeze veniturile în scădere, iar tranzacţiile cash devin mai răspândite odată creşetrea numărului de falimente. La nivelul UE şi al zonei euro, economia subterană reprezintă aproximativ 15% din PIB, arată datele Comisiei Europene la nivelul anului 2012. Măsurătorile la nivel naţional arată disparităţi profunde, cu rate scăzute în Austria (7,6% din PIB, cu 2,2% din PIB mai puţin decât în 2002), Olanda (9,5%, în scădere cu 3,7%); 24% în Grecia (-4% din 2002), 24% în Polonia (-3,3%), 22,5% în Ungaria (-2%). În Germania, economia subterană reprezenta 13,3% din PIB anul trecut, nivel similar cu cele întâlnite în Finlanda şi Danemarca.