Producătorii trebuie să livreze lapte care îndeplineşte criteriile de calitate ale UE, din 1 ianuarie 2014, la finalul unei perioade de tranziţie acordate României, informează Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Potrivit reprezentanţilor ANSVSA, criteriile de calitate se adaugă celor de siguranţă care erau îndeplinite şi până la 1 ianuarie 2014. Producătorii care deţin exploataţii mici (gospodării ale populaţiei), sau ferme de vaci producătoare de lapte, pot livra laptele crud către centrele de colectare lapte sau direct către unităţile de procesare a laptelui. De asemenea, ei pot comercializa laptele crud direct către consumatorul final, în conformitate cu prevederile legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. Laptele crud destinat vânzărilor către consumatorul final trebuie să îndeplinească criteriile de calitate cu privire la numărul total de germeni (max. 100.000/ml) şi de celule somatice (400.000/ml) prevăzute de legislaţie. În pieţele orădene laptele se vinde în continuare la aceleaşi preţuri şi în aceleaşi condiţii de către micii producători, parcă totuşi mai cu fereală. Aşteaptă reacţia "poliţei" veterinare. Totuşi, consumatorii nu îşi fac probleme din cauza noilor reglementări, existând încă şi o oarecare temere că în viitor se va reduce cantitatea de lapte "de casă" din pieţe. "Regulile de igienă sunt bune, dar şi până acum, de la producătorii de la care cumpăram lapte, nu am avut nicio problemă cu laptele. S-ar putea însă ca din cauza controalelor să fie mai puţin lapte în piaţă", ne-a declarat Ana P., pensionară. "Din moşi strămoşi am băut laptele direct de la ţâţa vacii şi nu a crăpat nimeni. Dacă vaca e sănătoasă şi mulgătorul curat, lapte ca la noi nu mai găseşti, sănătos şi gras, bun pentru întreaga familiei", este convins Teofil B., producător.

Igiena laptelui

Potrivit ANSVSA, care a derulat o campanie privind igiena laptelui în vara anului trecut, pentru obţinerea laptelui conform cu cerinţele UE trebuie respectate o serie de condiţii precum: păstrarea curăţeniei în adăpostul vacilor, îndepărtarea resturilor de furaje înainte mulsului, vacile nu trebuie hrănite cu fân sau paie în timpul mulsului, aşternutul de paie nu trebuie schimbat în timpul mulsului, trebuie verificat dacă vacile prezintă boli ale ugerului, ugerul trebuie spălat şi şters cu un prospop curat, iar coada animalului trebuie legată în timpul mulsului. În plus, cel care mulge trebuie să se spele pe mâini, să poarte un halat curat şi, în cazul în care are răni deschise, să aibă bandaje rezistente la apă sau să poarte mănuşi de protecţie, să spele cu detergent şi să clătească bine găleţile în care ajunge laptele, dar şi să elimine primele jeturi de lapte. Odată muls, laptele trebuie filtrat şi depozitat în vase curate, acoperite, într-o cameră separată de adăpostul vacilor, şi răcit imediat la o temperatură de maxim 8 grade Celsius atunci când este colectat zilnic, iar în caz contrar, la 6 grade. Cei care nu deţin echipamente adecvate pentru răcirea şi păstrarea laptelui trebuie să îl transporte cât mai repede la centrul de colectare, arată ANSVSA în materialele informative din campanie. Vânzările directe de lapte crud către consumatorul final se derulează în continuare în baza prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008.

Vânzarea în pieţe

Producătorii care vând lapte crud direct către consumatorul final în pieţe trebuie să deţină fişe de sănătate, care să ateste starea de sănătate a animalelor de la care a fost obţinut laptele, completate de către medicii veterinari din localităţile de origine şi un buletin de analiză care să ateste conformitatea produsului, cu cerinţele legislaţiei. Comercializarea laptelui şi a brânzeturilor de către producătorii agricoli, în pieţele agroalimentare şi în târguri, se realizează în baza documentelor de înregistrare sanitară veterinară, eliberate de către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor (DSVSA) judeţene, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 111/2008. Medicii veterinari oficiali care asigură supravegherea pieţelor agroalimentare vor verifica modul în care sunt respectate condiţiile sanitare veterinare pentru transportul, depozitarea şi comercializarea laptelui şi a brânzeturilor obţinute de producătorii agricoli. Vânzările directe de lapte crud către consumatorul final prin intermediul automatelor sunt reglementate prin Ordinul ANSVSA nr. 55/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind condiţiile sanitare veterinare în care poate fi efectuată vânzarea directă a laptelui crud prin intermediul automatelor.

Laptele procesat

Laptele livrat la procesare trebuie să fie conform cu aceleaşi criterii de calitate privind numărul total de germeni (max. 100.000/ml) şi de celule somatice (400.000/ml), începând cu 1 ianuarie 2014. Din totalul celor 64 unităţi de procesare lapte care au beneficiat de perioadă de tranziţie pentru a procesa lapte conform şi neconform fără separare: 51 unităţi de procesare lapte procesează lapte conform şi au fost publicate pe site-ul ANSVSA, la rubrica unităţi aprobate pentru schimburi intracomunitare, Secţiunea 9 - Lapte crud şi produse lactate, în timp ce 13 unităţi de procesare lapte au fost închise, pentru că nu au îndeplinit condiţiile necesare. Prin urmare, toate unităţile care au beneficiat de tranziţie, pentru a procesa lapte conform şi neconform până la 31 decembrie 2013, procesează în prezent numai lapte conform. În prezent, în România există 168 de unităţi de procesare lapte autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare publicate pe site-ul ANSVSA, la rubrica unităţi aprobate pentru schimburi intracomunitare, Secţiunea 9 - Lapte crud şi produse lactate. Totodată, în situaţia în care se va depista lapte neconform, unităţile de procesare lapte au posibilitatea să proceseze laptele neconform în brânzeturi cu perioadă de maturare de cel puţin 60 zile, în conformitate cu legislaţia europeană.