Inflația de aproape 11%, scumpirea energiei și creșterea costului vieții împing tot mai mulți români către soluții alternative de consum. Un studiu realizat de Reveal Marketing Research arată că 62% dintre românii din mediul urban au cumpărat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni, în special haine și încălțăminte.

Fenomenul nu mai este însă ușor de încadrat doar în zona sărăciei, ci reflectă atât presiunea asupra veniturilor, cât și schimbarea obiceiurilor de consum.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a fost de 10,9% în luna mai 2026, ceea ce înseamnă o erodare semnificativă a puterii de cumpărare. Dincolo de media generală, scumpirile sunt mult mai puternice în zonele esențiale ale bugetului unei gospodării. Energia electrică este cu 55,5% mai scumpă față de anul precedent, serviciile de apă, canalizare și salubritate au crescut cu peste 15%, iar serviciile medicale s-au scumpit cu aproape 13%. Și alimentele continuă să pună presiune pe bugetele familiilor. Ouăle sunt mai scumpe cu peste 14%, laptele cu aproape 10%, iar cafeaua a înregistrat o creștere de peste 21%.

În aceste condiții, o parte tot mai mare din venituri este direcționată către cheltuieli obligatorii, iar spațiul pentru consumul discreționar, inclusiv îmbrăcăminte și încălțăminte noi, se reduce.

Pe acest fond economic, cumpărăturile second-hand au depășit statutul de alternativă de nișă. Studiul Reveal Marketing Research arată că 62% dintre românii din mediul urban au achiziționat cel puțin un produs second-hand în ultimele 12 luni.

În plus, 20% dintre respondenți declară că nu au cumpărat astfel de produse în ultimul an, dar intenționează să o facă în perioada următoare. Acest lucru sugerează că fenomenul are în continuare potențial de creștere.

Cele mai cumpărate produse sunt hainele și accesoriile pentru adulți, menționate de 71% dintre cumpărători, urmate de încălțăminte, cu 32%. Pe următoarele locuri se află cărțile, jocurile și jucăriile, dar și electronicele și telefoanele mobile, semn că piața second-hand se extinde dincolo de zona vestimentară.

 

Schimbarea comportamentului de consum

Deși motivul principal al achizițiilor second-hand rămâne economisirea banilor, fenomenul nu mai poate fi explicat exclusiv prin lipsa resurselor financiare. Datele arată că 64% dintre cumpărători aleg această variantă pentru a reduce cheltuielile, însă comportamentul este prezent într-o gamă largă de venituri.

Cea mai ridicată rată de adopție apare în rândul persoanelor cu venituri între 5.001 și 8.000 de lei pe lună, ceea ce indică faptul că nu doar categoriile vulnerabile sunt interesate de această formă de consum. În multe cazuri, achiziția de produse second-hand este o decizie de optimizare a bugetului, nu doar o soluție de avarie.

Datele studiului arată că femeile și tinerii sunt principalii consumatori ai pieței second-hand. Nu mai puțin de 84% dintre persoanele cu vârste între 18 și 24 de ani au cumpărat astfel de produse în ultimul an, ceea ce indică o normalizare completă a acestui tip de consum în rândul Generației Z.

În același timp, chiar și în segmentul 45–55 de ani, mai mult de jumătate dintre respondenți declară că au cumpărat produse second-hand în ultimele 12 luni. Fenomenul nu mai este limitat la o categorie de vârstă sau venit, ci se regăsește transversal în societate.

Un alt element important evidențiat de studiu este schimbarea de percepție. Dacă în trecut achizițiile second-hand erau asociate cu dificultăți financiare, astăzi această stigmatizare s-a redus semnificativ.

Peste jumătate dintre respondenți declară că văd cumpărăturile SH ca pe o alegere practică și neutră, iar aproximativ 30% spun că sunt chiar mândri de acest tip de consum și îl recomandă altora. Doar o minoritate mai mică preferă să nu discute despre aceste achiziții.

 

O piață în consolidare

Frecvența achizițiilor confirmă stabilizarea fenomenului. Aproximativ 4 din 10 cumpărători achiziționează produse second-hand lunar sau mai des, iar jumătate fac astfel de cumpărături la intervale de câteva luni.

În același timp, 17% dintre cumpărători declară că cheltuiesc peste 1.000 de lei anual pe produse second-hand, ceea ce indică faptul că nu mai vorbim doar despre achiziții ocazionale, ci despre un canal de consum integrat în bugetele gospodăriilor.

Studiul arată că piața second-hand din România nu mai este o excepție, ci o componentă stabilă a consumului urban. Într-o economie în care inflația de două cifre continuă să erodeze veniturile reale, iar costurile cu utilitățile, alimentele și serviciile cresc accelerat, comportamentul de consum se adaptează.

Pentru o parte dintre români, second-hand-ul este o alegere rațională. Pentru alții, este o necesitate. Însă, indiferent de motivație, faptul că 6 din 10 persoane au cumpărat astfel de produse în ultimul an reflectă o schimbare profundă în modul în care românii își gestionează bugetele și își prioritizează cheltuielile.