De principiu, este acceptată ideea generală cum că vara e vacanţă. E vacanţă pentru că elevii au încheiat încă un an şcolar, pentru că profesorii au încheiat mediile, pentru că directorii au închis şcolile. Asta doar ca idee. Pentru că elevii, unii dintre ei, s-au luptat şi se mai luptă cu examenele, ba de bacalaureat, ba de admitere, profesorii sunt cuprinşi în diverse comisii, iar directorii trebuie să dea măsura talentului şi capacităţii lor manageriale, confruntându-se acum cu complexitatea problemelor administrative - amenajări, recondiţionări, reabilitări, reparaţi capitale, construcţii noi chiar. Au rămas mai puţin de două luni până la începerea unui nou an şcolar. O discuţie cu dna ing. Eufrosina Graure, coordonatorul zonal al Proiectului privind reabilitarea şcolilor, este în măsură creeze un tablou general al activităţii de construcţii, al investiţiilor, din sistemul şcolilor bihorene. Şi Inspectoratul Şcolar precum Muzeul? - Un prim obiectiv la care m-aş referi este Clubul copiilor din Salonta, lucrarea fiind începută în urmă cu doi ani, dar întreruptă din cauza lipsei de fonduri. Am primit acum vreo 400 de milioane, aşa că vom continua. Al doilea obiectiv care se include la acelaşi capitol al investiţiilor de la bugetul de stat este chiar clădirea Inspectoratului Şcolar Judeţean, planificată pentru reparaţie capitală, având în acest scop 500 milioane lei. Dar lucrarea încă n-a fost atacată, pentru că încă nu ştim ce va fi cu clădirea, pentru că am auzit că este revendicată de către Biserica Catolică. - Am aflat întâmplător de această revendicare, după ce anul trecut am investit deja în ea. S-au făcut construcţii noi, extinderi, aici se află acum internatul Colegiului Naţional "Mihai Eminescu". Încă aşteptăm să vedem ce înseamnă revendicarea - precizează şi dl Ioan Şereş, inspectorul general şcolar. Trei miliarde, în... bănci! - Alte fonduri destinate îmbunătăţirii condiţiilor din şcolile noastre sunt cele guvernamentale, în sumă de aproape 3 miliarde lei. Aceşti bani sunt destinaţi achiziţionării de mobilier şcolar, respectiv bănci. Trebuie să ştiţi că în şcolile judeţului nostru, atăt de la oraşe, căt şi de la sate, este o mare nevoie de bănci. Ca să vă daţi seama căt de extinsă este cererea, amintesc câteva dintre aceste şcoli: "Oltea Doamna", "Dacia", "Traian Vuia", "Partenie Cosma", "Decebal", "Nicolae Bălcescu", "Leonida"- toate din Oradea, apoi "O. Goga", din Marghita, Colegiul "Samuil Vulcan şi Liceul Pedagogic, din Beiuş, Liceele "Avram Iancu" şi "Unirea", din Ştei, Grupul Şcolar Salonta, Liceul Vadu Crişului şi Liceul din Tinca, Grupul Şcolar din Suplacu de Barcău şi din Popeşti. Din mediul rural, amintesc doar şcoala din Lugaşu de Jos, ea având solicitarea cea mai consistentă. Valoric, am apreciat că pentru o sală de clasă sunt necesare cam 20 milioane lei, ţinând cont că în medie o clasă conţine cam 30 de locuri individuale. Reabilitarea şcolilor În acest an, calendaristic vorbind, se va finaliza programul de reabilitare a şcolilor. "Noi, Bihorul, suntem cuprinşi în acest program cu 11 unităţi şcolare - ne spune în continuare dna Eufrosina Graur. Un lucru foarte îmbucurător este că lucrările au demarat la 10 dintre ele. Aceste şcoli, care vor fi construcţii noi, sunt localizate în aşezările Şerani, Diosig, Inand, Viişoara, Biharia, Şcoala nr.13 Oradea, Tigăneşti de Criş. Încă n-au început lucrările la şcoala din Dijir, dar să nu se înţeleagă că este vorba de şcoala veche, cea mare, care se află într-un accentuat proces de autodemolare, datorită nepotrivitei ei aşezări, pe un deal aflat în continuă mişcare. - Deci, se va face o şcoală nouă? - Da, se va construi o şcoală nouă cu două săli de clasă, pentru clasele simultane I - IV şi una pentru grădiniţă. Copii din clasele V - VIII vor continua cursurile şcolii în centrul de comună, Abram. - Ce se va întâmpla cu construcţia vechii şcoli din Dijir? - Aceasta va deveni problema primăriei. Îi va destina o altă utilizare, oricare alta în afară de şcoală. Nimeni nu-şi va permite să supună copiii acelui risc, al prăbuşirii construcţiei. - Să trecem la o altă categorie de şcoli. - Da, este vorba de şcolile supuse consolidării. Şcoala din Tinca, Şcoala din Husasău de Criş, Şcoala din Leş, care va fi şi extinsă, pentru că în prezent elevii învaţă şi în căminul cultural. Este important, cred eu, să subliniez că până în luna decembrie a acestui an aceste şcoli trebuie recepţionate. Este de înţeles că începutul noului an şcolar se va face tot în şcolile vechi, din care se va ieşi doar când se vor inaugura cele noi. Doamna inginer se teme de primari! Dacă este să am emoţii cu vreun aspect al problemelor acestor şcoli, el nu este legat de construcţia în sine, ci de îndeplinirea funcţionalităţilor care cad în sarcina primăriilor - a precizat dna ing. Graur. - La ce vă referiţi şi cine v-a speriat? - Mă refer la problema asigurării încălzirii centrale. Iar de speriat, m-au speriat fiecare din cele trei şcoli nou construite în anul trecut: la Oşorhei, la Aştileu, la Fegernic, pentru că nici una n-a avut pregătită încălzirea la momentul inaugurării cnstrucţiei. Bunăoară, nici nu ştiu dacă la această oră, instalaţiile de încălzire sunt gata. - Ce măsuri aţi luat în acest an ca să nu vă mai confruntaţi cu neplăcerile anului trecut? - Ne-am luat toate măsurile, dar nu atât încât să ne absolvim de răspunderi, cât să conştientizăm administraţiile locale asupra sarcinilor ce le revin - construcţia pentru adăpostirea cazanului şi cazanul în sine, cu racordurile necesare, toate se suportă de la bugetul local. Le-am trimis adrese scrise în acest sens, le-am cerut să discute în cadrul şedinţelor consiliilor locale şi deci să ia măsurile care se impun. Programul de relansare a învăţământului rural Căldură, apă şi lumină Un nou şi complex program, al relansării învăţâmăntului a debutat în acest an. Din judeţul nostru sunt cuprinse 18 şcoli, din care 10 au intrat deja în studiu şi proiectare pentru acest an. Programul cuprinde şcolile care suferă cam din aceleaşi cauze, neavând îndeplinite elementare cerinţe. Astfel lor li se va asigura încălzire centrală proprie, introducerea apei în clădirea şcolii, va perfecţiona tabloul electric şi se va amenaja grup sanitar. Şcolile care vor intra în programul relansării sunt Vârciorog, Tulca, Roşia, Bistra, Şerghiş, Tăuteu, Voivozi, Tăşad, Tărcaia, Drăgoteni, Buduslău. Acestea vor intra în acest an la proiectare, urmând apoi şi celelate. Sigur că lista şcolilor aflate în suferinţe similare este foarte mare, dat într-o primă fază s-au luat în calcul şcolile la care numărul elevilor este măcar în jur de o sută. În acest an, până în luna noiembrie, va avea loc licitaţia pentru proiectare. Modernizarea infrastructurilor şcolare.. Chirpiciul nu se mai poartă în şcoli Punctul de vedere al infrastructurii: din chirpici, din zidărie, în mediul rural şi din zidărie în mediul urban. În baza programului, nu se mai admite construirea şcolilor din chirpici, cum se proceda înainte de 1960. Trei construcţii şcolare bihorene intră în această categorie: Şcoala cu clasele I-IV din Şuncuiuş, Grădiniţa din Nojorid şi Grădiniţa din Beiuşele. Din categoria şcolilor cu zidărie, din mediul urban, fac parte 18 şcoli, care au fost inventariate. Între ele se află marile şcoli orădene - Liceul "Brâncuşi", Liceul Pedagogic, Colegiul "Traian Vuia", Liceul CFR, Şcoala "G.Coşbuc", Şcoala "Oltea Doamna" şi aşa mai departe, fiecare având nevoie de o lucrare importantă, chiar reparaţie capitală, fie la faţadă, fie la acoperiş sau în interior. Printre şcolile din mediul rural, cu infrastructură din zidărie, care, de asemenea, se află în mare suferinţă, au fost nominalizate, deocamdată, nouă printre care Lugaşu de Jos, Budureasa, Bălnaca. În necesitatea unor lucrări complexe se află şi construcţiile taberelor de elevi din Nucet, Bratca şi Şuncuiuş sau Clubul Copiilor din Aleşd, şi cel din Beiuş. Din ansamblul referirilor la investiţiile şcolare nu pot lipsi nici cele privind sălile de sport. În judeţ se află în programul de construcţie, 13 asemenea săli, localizate fie la Beiuş sau Aleşd, Suncuiuş, Tinca şi altele. Această tranşă a V-a, care a fost licitată, se poate aprecia valoric cam la 900 mii dolari. Prin urmare, un an valoros!