Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţine că angajaţii din educaţie vor primi salariile cu o întârziere de aproximativ o săptămână, din cauza unui ordin al Ministerului Finanţelor privind noile măsuri fiscal-bugetare, care a fost emis în decembrie şi pus în aplicare din ianuarie.

Potrivit FSLI, Ministerul Finanţelor Publice a emis în decembrie 2013 un ordin pentru punerea în aplicare a OU 88/2013 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare. Actul normativ trebuie pus în practică începând din 1 ianuarie 2014, în condiţiile în care Trezoreriile judeţene nu au o logistică adaptată noilor cerinţe, iar serviciile de secretariat şi de contabilitate din unităţile de învăţământ au foarte mult de muncă pentru întocmirea documentelor care stau la baza plăţii salariilor. Preşedintele FSLI, Simion Hancescu, a spus că "victimele acestei măsuri prost aplicate" sunt, în primul rând, salariaţii din învăţământ, care vor primi salariile cu o întârziere de aproximativ o săptămână. "Având în vedere că noile cerinţe impuse de MFP implică calculul salariilor pe cicluri de învăţământ, serviciile de secretariat şi de contabilitate din unităţile şcolare vor fi excesiv birocratizate pentru că sunt foarte multe cadre didactice care predau la două sau trei cicluri de învăţământ, primar, gimnazial şi liceal, şi salariile acestora şi dările aferente către stat trebuie calculate separat", a mai spus Simion Hancescu, citat în comunicat. Potrivit liderului FSLI, nu trebuie omis nici faptul că mulţi dintre salariaţii din educaţie au rate la bănci, iar întârzierea achitării acestora înseamnă penalizări, "pe care nu le plăteşte Guvernul". Preşedintele FSLI consideră că Ministerul Finanţelor ar fi trebuit să facă această schimbare treptat, astfel încât personalul din învăţământ să nu aibă de suferit. El a precizat că plata salariilor în învăţământ ar fi trebuit să înceapă din 5 ianuarie. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a dat asigurări că salariile vor fi plătite "în câteva zile", întârzierea din ianuarie nefiind cauzată de lipsa banilor, ci de "noul sistem de prezentare a datelor în trezorerie", valabil nu doar în sectorul educaţie. Potrivit ministrului, în prezent, nu există o situaţie defalcată privind sumele cheltuite pentru învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial. "Acum, nu putem spune cât am cheltuit cu grădiniţele sau cu învăţământul primar. Cu excepţia universităţilor, în toate celelalte zone sunt cifre aproximative", a mai spus ministrul Educaţiei. Potrivit lui Pricopie, chiar şi în raportul Comisiei Europene, unde România este menţionată ca având cea mai mare rată de creştere a bugetului învăţământului în perioada 2012-2013, nu sunt precizate cheltuielile pe cicluri de învăţământ, aşa cum sunt prezentate de alte state.