Peste 25% dintre copiii sub 6 ani nu mergeau la grădiniță, în anul școlar 2022-2023. România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii 6 ani.

Pentru anul școlar 2022-2023, dintre cele 7.471 de grădinițe publice, 1.616 au funcționat cu program prelungit, doar 310 aflându-se în mediul rural, în contextul riscului crescut de sărăcie și excluziune socială. Pentru viitorul an școlar, sursele oficiale estimează 665 de mii de locuri în grădinițe, calculate pentru a cuprinde în totalitate copiii cu vârste între 4 și 6 ani și peste 70% dintre cei sub 4 ani (0-4, potrivit notei de fundamentare).

Nefrecventarea școlii afectează o proporție din ce în ce mai mare de copii români: aproape 16% dintre copiii de vârsta gimnaziului se aflau în afara școlii la nivelul anului școlar 2022-2023, în timp ce peste un sfert dintre cei de vârsta liceului (25,03%) erau în aceeași situație. România înregistrează un procent de 16,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat cel mult studiile gimnaziale, cel mai mare procent în ultimii 6 ani.

Organizația Salvați Copiii a atras atenția în mod repetat asupra impactului pe care îl are, în România, situația socio-economică a familiei asupra rezultatelor școlare ale copiilor. Cele mai recente rezultate disponibile ale PISA plasau România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor și performanțele înregistrate de aceștia.

„Accesul la educație timpurie este o condiție fundamentală pentru ca dreptul copilului la un viitor bun să fie unul real. Discriminarea pe care o induce sărăcia are efecte devastatoare pe termen lung pentru copil și, totodată, costuri imense pentru întreaga societate”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.

Cele mai multe dintre familiile beneficiare ale programelor Salvați Copiii România (51,58%) au un venit de sub 400 lei pe membru de familie, 32,48% dintre familii declară un venit sub 600 lei pe membru de familie și doar 15,9% afirmă că venitul pe membru de familie depășește 600 lei, arată datele studiului realizat la finalul anului 2023.

În plus, cheltuielile publice pentru educația copiilor români sunt cele mai scăzute din Uniunea Europeană, iar părinții sunt nevoiți să acopere lipsurile sistemului, fiind, în 2022, de 3,2% (versus, 4,7% media UE 27). Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin risc de sărăcie sau excluziune socială (39% în anul 2023) și analfabetism funcțional (41,7%), și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare pentru educație rămâne extrem de modest. În schimb, țări în care aceste probleme nu au nicidecum același nivel prioritizează cu responsabilitate educația: Suedia – 6,3%, Belgia – 6,3%, Finlanda – 5,5%, Cipru – 5,1%, Polonia – 4,6%, Slovenia – 5,6%. Noul proiect de lege pentru învățământul preuniversitar care prevede alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat pentru educație (ceea ce va constitui puțin peste 4% din PIB) are șanse foarte reduse să producă efecte tangibile în direcția creșterii alocărilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educațional.