Sala mare a Consiliului Județean Bihor a găzduit ieri conferința „Învățământul profesional dual - direcții și strategii”. Vorbitorii au pus pe masă probleme reale și au încercat să găsească soluții. Una dintre ele a fost cea a incapacității de a pregăti tineri pentru meseriile de bază, iar alta a fost legată de lupta cu prejudecățile.

Conferința a început la ora 11.00 și s-a bucurat de vorbitori importanți, printre ei președintele Senatului - Anca Dragu (online), Maria Ștefania Manea - secretar de stat în Ministerul Educației, Daniela Nicolescu - secretar de stat în Ministerul Economiei, Dan Octavian, președinte Asociația Firmelor Bihorene și Călin Grațian Gal - vicepreședinte Consiliul Județean Bihor.

Moderatoare a fost Mihaela Sandu, președintele coaliției pentru promovarea învățământului profesional dual VoHub, care a lăudat Oradea pentru că este pe locul doi în țară, după Sibiu, la învățământ dual.

„Din păcate, nu numai la noi, există un deficit de muncitori, mai ales specializați. Școlile de meserii au dispărut, iar meseriașii au plecat în alte țări unde sunt salarii mai bune. Noi ne-am confruntat cu aceste probleme în urmă cu mulți ani și am încercat să le rezolvăm prin învățământul dual, în parteneriat cu mediul privat. În Bihor, avem în lucru patru parcuri industriale pe care le-am gândit la distanță unul de altul, pentru a atrage forța de muncă disponibilă în acele zone. Va trebui însă să căutăm soluții pentru a pregăti acea forță de muncă și cred că este nevoie de un cadru legislativ și o strategie la nivelul întregii țări pentru că problemele cu care ne confruntăm noi nu sunt doar ale Bihorului”, a spus vicepreședintele CJ Bihor, Călin Gal.

A vorbit apoi Maria Ștefania Manea care a încercat să sublinieze faptul că, deși timizi, au fost făcuți pași la nivelul Ministerului Educației pentru creșterea învățământului profesional și dual. Ea a identificat mai multe probleme care împiedică dezvoltarea învățământului dual, „încremenirea în profesie a unor dascăli” și promovarea insuficientă a acestui tip de învățământ. „În 2017-2018, când am pornit, aveam 28 de județe în care exista învățământ dual, acum mai avem doar două județe din țară unde nu există acest tip de învățământ. Numărul operatorilor economici care se implică (n.r. - asigurând locuri de muncă și dând burse elevilor) a crescut de la 235 la 865. Numărul elevilor care aleg, în clasa a 9-a, învățământul profesional a crescut cu 15%, iar a celor care optează pentru învățământ dual a crescut cu 157%, de la 2.568 în 2017-2018 la 6.605 în anul școlar 2020-2021. Nevoile sunt mult mai mari, dar nu putem să nu vedem că există o creștere importantă”, a spus secretarul de stat în Ministerul Educației.

 

Ne vor invada vietnamezii?

Răspunsul cel mai categoric la cifrele prezentate de Maria Ștefania Manea, a fost dat de colega ei, secretarul de stat în Ministerul Economiei, Daniela Nicolescu. „Noi suntem beneficiarii învățământului dual, noi și firmele, și dați-mi voie să vă spun că deficitul de muncitori calificați, doar în primul semestru, a fost anul acesta de 40.000 de persoane. E vina sistemului, nu știu a cui, dar nu putem fi mulțumiți cu aceste cifre. Există o prăpastie mare între ce vor antreprenorii și ce oferă Ministerul Educației, iar această diferență va trebui acoperită, probabil cu municitori calificați din alte țări, despre care oricum există deja legende că sunt mai harnici și mai disciplinați. Dacă nu facem eforturi, cred că vom pierde și acest tren. Și cum am putea să schimbăm lucrurile când noi, ministerele, nici măcar nu suntem interconectați. Am întâlnit situații în care, într-o localitate, avem muncitori care iau șomaj, iar la câțiva km sunt fabrici de textile care au nevoie de muncitori”, a spus Maria Ștefania Manea.

A intrat apoi, pe online, Anca Dragu, președinta Senatului, care a pus pe masă o altă problemă mare, cea a abandonului școlar.

„Avem un deficit pe toate palierele în statisticile europene. Prin proiectul România Educată, ne propunem însă ca până în 2030 rata abandonului școlar să scadă de la 15 la 10%. Asta se poate face și prin stimularea participării elevilor la educația profesională și duală”, a spus Anca Dragu, care a propus ca termen anul 2024 pentru îmbunătățirea legilor în domeniul învățământului profesional și dual.

Toate aceste abordări au omis însă un aspect foarte important, anume acela al modului în care se raportează părinții la învățământul profesional.

„Noi nu iubim învățământul clasic. Pentru că nu face altceva decât cultivă munca pe degeaba. Produsul acestui învățământ ajunge, după ani buni de studii, pe piața muncii la nivelul cele mai de jos, muncitor necalificat, pentru care nu era nevoie de atât de mulți ani pierduți. Asta pentru că, în România, învățământul profesional e școală de corecție. Copiii sunt amenințați încă din gimnaziu că dacă nu iau capacitatea ajung la profesională. Nu e o chestiune de alegere. În Bihor, ca norocul, învățământul profesional este promovat ca alternativă și e meritul Inspectoratului Școlar și a lui Virgil Blage, dar mentalitatea nu se schimbă niciunde, peste noapte”, a spus Dan Octavian, președintele Asociației Firmelor Bihorene, care a mai explicat că problemele în ceea ce privește acest tip de învățământ țin de multe alte detalii, cum ar fi curricula, lipsa profesorilor bine pregătiți și a suportului teoretic.

Una peste alta, conferința a pus pe masă aproape toate problemele reale ale învățământului profesional, dovedind că actorii din domeniile importante le cunosc. Dacă, dincolo de parade de cuvinte, vor avea și capacitatea să schimbe situația, asta rămâne de văzut.

Conferința „Învățământul profesional dual - direcții și strategii” a fost organizată de coaliția pentru promovarea învățământului profesional dual VoHub, în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor și Asociația Firmelor Bihorene.