Sesiunea de comunicări ştiinţifice a doctoranzilior în istorie, aflată la ediţia a VII-a, care s-a organizat la sfârşitul săptămânii trecute, la Universitatea din Oradea a reunit un număr mare de lucrări ce reprezintă o contribuţie semnificativă la cercetarea istorică. Acţiunea devenită o tradiţie pentru Şcoala Doctorală în Istorie de la Oradea a oferit o şansă tinerilor cercetători pentru a-şi expune lucrările, toate expunerile urmând să facă obiectul unui volum al sesiunii.

Şcoala Doctorală în Istorie, împreună cu Departamentul de Istorie al Faculătii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării (Universitatea Oradea) a organizat sâmbătă sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a doctoranzilor în istorie, eveniment devenit o tradiţie, aflându-se la a VII-a ediţie. „Acest eveniment se numără printre manifestările ştiinţifice tradiţionale ale Şcolii Doctorale în Istorie. La această ediţie a VII-a şi-au anunţat participarea 27 de cercetători, înscrişi la doctorat", a precizat prof.univ.dr. Ion Zainea, directorul Şcolii Doctorale în Istorie în deschiderea manifestării. Prorectorul Universităţii Oradea pe probleme de relaţii internaţionale şi comunicare, prof.univ.dr. Barbu Ştefănescu a subliniat existenţa potenţialului uman în acest domeniu, interesul ridicat pentru Şcoala Doctorală în Istorie de la Oradea, dar şi calitatea cercetătorilor. „Şcoala Doctorală se află într-un imaps, însă este un parformantă. Toate lucrările de doctorat, cu o singură excepţie, au fost aprobate la Bucureşti. În plus, ultimul premiu al Academiei Române s-a acordat tot pentru o lucrare de doctorat, ce a colegului nostru Mircea Brie", a subliniat prof.univ.dr. Barbu Ştefănescu. După deschiderea oficială, s-a trecut la prezentarea lucrărilor pe cele trei secţiuni. Secţiunea Istorie veche şi Arheologie, precum şi Istoria modernă i-a avut ca moderatori pe Sever Dumitraşcu şi Vioerl Faur. Secţiunea de Istorie medie, Etnografie şi Etnologie a fost coordonată de către Barbu Ştefănescu şi Ioan Godea, iar cea de Istorie Contemporană de către Mihai Drecin şi Ion Zaine. Temele abordate au fost diverse, de la moralitatea poporului în rapoartele parohiilor greco-catolice din secolul al XVIII-lea (drd. Alexandra Bere), la împăraţii latini de la Constantinopol (drd. pr. Alexandru Mizgan), la ecourile revoluţiei ungare din 1956 în lumea rurală bihoreană (drd. Cătălin Filip), la marii moşieri din judeţul Arad şi proprietăţile lor în pragul Reformei agrare din 1921 (drd. Marius Meszar), la colonizarea ţăranilor români în zona Carei (drd. pr. Călin Buzura), până la profilul cenzorului de presă (drd. Carmen Ungur-Brehoi) etc. „Această întâlnire va fi una fructuoasă. Toate lucrările prezentate urmează să fie publicate într-un volum al sesiunii", a adăugat prof.univ.dr. Sorin Şipoş, directorul Departamentului de Istorie.