Proiectele de legi ale educației au fost publicate pe site-ul Ministerului Educaţiei și lansate în dezbatere publică de către Ligia Deca, la aproape 5 luni de la preluarea mandatului de ministru. Este vorba despre proiectul Legii învățământului preuniversitar și proiectul Legii învățământului superior, asumate oficial de ministru pentru prima dată, prin publicare.

Proiectele au fost discutate cu cele trei partide de guvernământ, iar Deca a anunțat astăzi în cadrul unei conferințe de presă că proiectele de legi ale educației vor sta în dezbatere publică 10 zile, timp în care vor putea fi trimise propuneri de modificări.

„Ne dorim un moment de respiro, nu redeschidem dezbaterea publică, după cele 10 zile, pentru că nu am mai termina niciodată, însă este clar că discuția pe legile educației nu s-a oprit niciodată”, a spus oficialul.

Admiterea la liceu poate fi organizată pentru cel mult 60% din locuri, dacă liceul optează pentru această posibilitate, potrivit proiectului Legii învățământului preuniversitar. Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar următor, adică 2023-2024, dacă legea este adoptată până când începe anul școlar.

Admiterea în cadrul ciclului liceal pentru filierele teoretice/tehnologice permite organizarea, după evaluarea națională, a două probe de admitere organizate la nivelul liceului, cu subiecte standardizate, naționale - pentru maximum 60% din locuri, dacă liceul optează pentru această posibilitate.

Ligia Deca: „Evaluarea Națională va avea probe, așa cum spuneam, la limba română, matematică și, după caz, limba maternă. Nu se schimbă formatul actual. Elementul de noutate este reprezentat de potențialul concurs de admitere la liceu. Din nou, dacă liceul vrea și există concurență demonstrată în anii anteriori, pentru acele profiluri unde există această concurență demonstrată, 60% din locuri pot fi ocupate prin concurs. Practic, liceul anunță cu un an înainte că va organiza concurs, anunță ce probe își alege din opțiunile pe care Ministerul Educației le pune la dispoziție. Așa cum spuneam, pentru o clasă de chimie- biologie, spre exemplu, alege chimia și biologia și va putea organiza în același timp, cu toate celelalte licee, deci nu vor fi admiteri succesive, în același timp, se va organiza acest concurs de admitere pe profiluri, cu subiecte pe care le realizează Centrul Național pentru Evaluare. Ei vor primi subiectele, se va asigura securizarea acestora și, de asemenea, se va asigura integritatea corecturii. Concursul de admitere pentru acele profiluri unde există competiție se va realiza în aceeași zi. (…)

Acest concurs de admitere nu afectează elevii care sunt acum în gimnaziu. Prima generație care ar da acest examen de admitere este cea care intră în clasa a V-a în anul școlar următor, adică 2023-2024, dacă legea este adoptată până când începe anul școlar. Nu vorbim despre un concurs de admitere eminent. Nu este cazul ca elevii, părinții să fie liniștiți. Avem o stabilitate de finalizare a ciclului gimnazial, pentru toți cei care se află acum în gimnaziu. Mai precis, nu schimbăm regulile în timpul jocului”.Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei în care școlarizează. Astfel 2/3 din elevii din cadrul liceelor teoretice/vocaționale vor fi din filiera teoretică/vocațională.

Locurile neocupate prin examen de admitere se vor ocupa prin repartizare computerizată, organizată după admitere la liceu. Maximum 10% din locuri vor fi ocupate prin repartiție computerizată pentru elevi cu CES sau de etnie romă.

 

Bacalaureatul, o probă complementară

Bacalaureatul va avea tot atâtea probe scrise ca acum, în sesiunea de vară/toamnă, iar cele de competențe și o probă complementară vor putea fi date în timpul clasei a XII-a - proiectul legii învățământului preuniversitar

„În sesiunile de vară și toamnă, elevii vor avea mai puține discipline de examen, pentru că probele de competențe lingvistice pentru limba 1, limba 2, probele de competențe digitale și proba de competență complementară se vor putea da încă din timpul anului școlar”, a declarat ministrul Educației, Ligia Deca, citată de Edupedu.ro.

Elevii de clasa a XII-a vor susține două probe lingvistice: la limba străină 1 și limba străină 2. La profilul uman, proba complementară va fi susținută la matematică sau științele ale naturii. Elevii de la real vor alege una dintre disciplinele: istorie, logică, filozofie, psihologie.

Ligia Deca: „Examenul de bacalaureat. Așa cum spuneam, se pliază pe fiecare profil, deci vom avea bacul tehnologic pe care liceele tehnologice îl propun și îl așteaptă de multă vreme. Rămânem cu două probe de competențe lingvistice, limbă străină 1, limbă străină 2, tocmai pentru a crește potențialul de angajare și adecvarea absolvenților pentru societatea viitorului. Sigur, cele două probe la nivelul de competență diferită, în funcție de câtă limbă străină s-a studiat în parcursul de liceu sau de gimnaziu.

Ce avem în plus față de formula de acum? Este o probă așa-zis complementară, de competențe de bază, care pentru profilul uman va fi la matematică sau științe ale naturii. Pentru profilul real, o probă la alegere pentru disciplinele socio-umane: istorie, logică, filozofie, psihologie.

Notarea, fiind vorba de competențe de bază, nu avansate, se va face pe sistem «admis respins».

Important: în sesiunile de vară și toamnă, elevii vor avea mai puține discipline de examen, pentru că probele de competențe lingvistice pentru limba 1, limba 2, probele de competențe digitale și proba de competență complementară se vor putea da încă din timpul anului școlar. Practic, degrevând încărcarea candidaților în acea perioadă de vară în care se susține în mod tradițional examenul de bacalaureat.”

Învăţământul universitar

Mandatul unui rector va avea o durată de 5 ani și poate fi reeînnoit o singură dată. O persoană nu poate fi rector al aceleiași universități mai mult de 10 ani, indiferent de întreruperea din timpul celor două mandate. Ministrul Ligia Deca, a spus că vor fi mecanisme clare de verificare a diplomelor, pentru că nimeni nu âși mai doreștee cazuri în care diplomele emise de instituțiile de învățământ superior să nu aibă trasabilitate.

„Ne trebuie un sistem digitalizat ușor de verificat, care să garanteze verificarea ușoară a veridicității acestora. Am clarificat procedurile de alegeri și atribuțiile comisiilor consultative ale Ministerului. De asemenea, politicile de etică și deontologie nu vor mai fi lăsate doar la nivelul codurilor de etică de la fiecare universitate, ci va exista un cod cadru adoptat prin HG. Tot în sprijinul universităților și pentru a crește transparența vom avea o platformă unică de raportare pentru învățământul superior pentru a nu mai avea raportări diferite în platforme diferite. Se reduce, astfel, și încălcarea și birocrația pentru universități și sunt introduse sancțiuni pentru neintroducerea datelor cu caracter public: situația studenților, resurse umane, activitate științifică”, spune Deca.

Reprezentanții Ministerului Educației consideră că autonomia universitară vine la pachet cu responsabilitatea publică și atunci vor fi sprijinite universitățile, dar în același timp își doresc ca și universitățile să răspundă în fața societății și își asume responsabilitatea pe care o au în misiunea pe care și-au ales-o.

În privința mandatelor rectorilor, acestea sunt limitate în mod clar: „Durata unui mandat de rector este de 5 ani. Un mandat poate fi reînnoit o singură dată, iar o persoană nu poate fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani indiferent de întreruperile din contextul celor două mandate”.

În noul proiect al legilor educației sunt prevăzute sancțiuni dure pentru tezele de doctorat plagiate care pot afecta nu doar persoana care a plagiat, ci și conducătorul de doctorat. Pentru abateri repetate, se poate merge până la retragerea autorizației de funcționare a instituției. Procedura pentru anularea sau retragerea titlurilor de doctor este una clară și transparentă în acord cu cadrul legislativ existent, inclusiv deciziile CCR.

„Decizia CCR din vara anului trecut arată că titlul de doctor poate fi anulat doar dacă a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice. Aceeași decizie CCR mai subliniază că doar o instanță judecătorească poate anula diploma de doctor.

Practic am considerat că e nevoie să aducem mai multă transparență și să punem mai mult accent pe prevenție. Cum facem asta? În primul rând nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor. A doua chestiune: tezele devin documente publice. Înainte de susținerea lor, există 90 de zile, trei luni în care ele vor sta într-o platformă publică în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta și să poată sesiza eventuale abateri de la etica universitară înainte ca teza să fie susținută în comisia respectivă”, spune Deca.

Universitățile analizează în primă instanță sesizările de plagiat. Tot ele sunt și cele care acordă titlul de doctor, însă dacă sunt suspiciuni cu privire la rezoluția dată de Comisia de Etică a universității, CNATDCU rezolvă contestațiile.

În cazul în care CNATDCU decide că o teză este plagiată există o direcționare clară, legală, pentru ca cei care au emis diploma, adică reprezentantul legal al universității, în speță rectorul, să meargă în instanță și să ceară anularea titlului sau, dacă nu a produs încă efecte juridice, o poate revoca.

„Ce înseamnă asta din punct de vedere a responsabilității universităților? Înseamnă că există mai multă responsabilitate și o serie de sancțiuni posibile pentru cei care au facilitat încălcări ale eticii. Practic, se poate retrage acreditarea domeniului din cadrul universității ca instituție organizatoare de doctorat, ceea ce înseamnă retragerea dreptului universității de a mai admite noi studenți la doctorat. În cazul în care constată abateri mai grave sau repetate se poate merge până la retragerea autorizației de funcționare a instituției de învățământ superior. De asemenea, sunt prevăzute sancțiuni pentru conducătorii de doctorat, membrii comisiei de susținere sau alte persoane implicate în incidente dovedite de fraudare în acest proces de emitere a titlurilor de doctor”, a mai spus ministrul Educației, Ligia Deca.

 

Profesorii cercetați pentru violență nu vor mai intra la clasă

În proiectul legilor educației se prevede ca profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai intre la clasă până la finalizarea anchetei. În legea actuală nu este prevăzut ca, pe perioada desfășurării cercetării unui dascăl acuzat de violență împotriva copiilor acesta să nu mai intre la ore.

 „Având în vedere că există multe situații în care până la finalizarea cercetării disciplinare profesorul nu poate fi împiedicat pe legea actuală să intre la clasă am introdus o prevedere prin care profesorii cercetați pentru violență împotriva elevilor să nu mai desfășoare activități didactice cu elevii”; a spus ministrul Educației.

Potrivit ministrului, profesorul păstrează drepturile salariale pentru că dreptul la muncă nu poate fi negat din punct de vedere constituțional.

„Nu ne mai dorim ca profesorii violenți sau care prezumăm că ar fi fost violenți să aibă expunere la copii, la clase, la comunitatea școlară”, a mai spus ministrul Educației.

Proiectele de legi ale educaţiei pot fi consultate aici.