În orice sistem de învăţământ, trebuie să se acorde o atenţie sporită asigurării obiectivităţii, transparenţei şi compatibilităţii evaluării rezultatelor şcolare. Prin generalizarea, din acest an, a învăţământului obligatoriu de 10 ani, s-a impus o mai mare atenţie a modului de trecere a elevilor din clasele a VIII-a la liceu. De aceea, spre deosebire de anii precedenţi, ministerul a decis ca media de admitere în clasa a IX-a să fie formată în proporţii egale, respectiv 50% din evaluarea curentă şi 50% din testele naţionale. În acest sens, a fost eleborat un sistem unitar de criterii pentru acordarea notelor şcolare, sistem care s-a considerat a fi foarte necesar pentru ca notele acordate de către profesori să reflecteze acelaşi nivel de cunoştinţe şi de competenţe pentru elevi din indiferent ce şcoală, apreciaţi prin aceeaşi metodă de evaluare. În al doilea rând, sistemul de criterii va realiza o legătură mult mai bună între evaluarea curentă şi examene, respectiv testările naţionale. Pentru început, au fost elaborate criterii pentru disciplinele de învăţământ de clasa a VIII-a, urmând ca, în scurt timp, să se elaboreze astfel de criterii şi pentru clasa a V-a. Acestea au fost realizate exclusiv pe baza curriculum-ului/programei şcolare, pentru fiecare obiectiv de referinţă al programei şcolare, pe patru niveluri de performanţă, corespunzător notelor 5,7,9 şi 10. Au fost elaborate criterii pentru disciplinele: matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, limba română, limbi moderne, istorie, educaţie fizică şi sport, religie, cultură civică, educaţie tehnologică, educaţie muzicală, educaţie plastică, limba maghiară. De exemplu, pentru a obţine nota cinci la limba şi literatura română, în cazul receptării mesajului oral, un elev trebuie să ştie să identifice un element nonverbal care însoţeşte mesajele orale, în vederea descifrării atitudinii dominante a vorbitorului (expresia privirii şi a feţei, poziţiile şi mişcările mâinilor/ ale capului/ ale corpului, relaţia vorbitorului cu obiectele/ cu persoanele înconjurătoare etc.); începutul şi sfârşitul dialogului, precum şi poziţia proprie faţă de acesta; să ştie să dezvolte un cuvânt (receptat dintr-o comunicare orală/ indicat) într-un enunţ oral adecvat, să cunoască sensul unui sinonim/ antonim/ paronim sau al unei unităţi frazeologice care apare într-un scurt text oral; să recunoască natura particularităţilor lexicale ale vorbirii într-un mesaj oral (regionalisme, neologisme, limbaj uzual etc.); să poată identifica şi corecta unele abateri de la normele limbii literare în textul oral ascultat; să identifice unele particularităţi gramaticale învăţate care apar în structura textului oral (accentul pus pe anumite elemente morfologice/ funcţii sintactice/ relaţii sintactice, elemente de topică; să identifice un cuvânt-cheie într-un text oral; să poată să identifice o idee şi/ sau un argument dintr-un dialog, dintr-o expunere sau dintr-un monolog; să poată să facă o rezumare parţial corectă a unor scurte mesaje orale, exprimarea unei opinii asupra conţinutului unui mesaj oral, fără motivare/ fără argumentare. Astfel, nota şase se acordă atunci când un elev îndeplineşte criteriile pentru nota 5, dar realizează doar o parte dintre criteriile corespunzătoare notei şapte care sunt mult mai exigente. Sistemul de criterii de notare este aplicabil în orice situaţie de evaluare scrisă, orală sau practică, ţinând cont de particularităţile corespunzătoare fiecărei discipline.