Între 7-11 iunie, Biblioteca Orăşenească din Aleşd îşi sărbătoreşte pentru a XVI-a oară patronul spiritual, printr-un ciclu de manifestări cultural-artistice care se constituie într-o tradiţie pentru spiritualitatea aleşdeană şi nu numai. De-a lungul anilor, evocarea marelui poet a fost onorată de prezenţa la manifestări a multor personalităţi din domeniul culturii, care au contribuit la cunoaşterea vieţii şi operei poetului în cele mai controversate ipostaze.

În 1944, în Oradea şi împrejurimile ei trăiau aproape 30.000 de evrei, adică 15% din populaţia urbei de atunci. Toţi au fost adunaţi şi înghesuiţi în cele două ghetouri din zona Parcului Nicolae Bălcescu, de unde au fost deportaţi înspre Auschwitz-Birkenau. S-au întors doar 2.000 dintre ei. Aseară, într-un cadru festiv, şase dintre supravieţuitorii lagărului morţii au aprins tot atâtea lumânări în memoria celor dispăruţi.

Timp de o săptămână, mai multe grădiniţe din Oradea se vor afla într-o acerbă competiţie de colectare selectivă de deşeuri. Premiile, dar, în primul rând, spiritul civic al micuţilor i-au făcut pe tinerii egologişti să răspundă acestei campanii demarate cu prilejul Zilei Mondiale a Mediului.

Fundaţia "Săracul Român" Ştei, a cărei preşedintă este Rozalia Fofiu, a organizat joi, 3 iunie, o excursie gratuită pentru un grup de 42 de persoane de vârsta a treia în Ţara Zărandului, aducându-le acestora multă bucurie în suflete.

Marţi a fost 1 Iunie şi toţi copiii ţării ar fi trebuit să sărbătorească ziua dedicată vârstei lor irepetabile. Numai că ţara este cuprinsă de greve, una care-i priveşte în mod direct şi pe copii fiind cea a dascălilor, aceştia din urmă, slabi de înger, cedând psihic în faţa veştii că salariile lor vor înregistra o creştere de 25%, însă... negativă!

La 4 iunie 1920, în elegantul palat Trianon de lângă Versailles, a fost semnat un act complex, care a stârnit de-a lungul timpului pasiuni politice aprige, contradictorii. Cunoscut sub numele de "Tratatul de la Trianon", prin actul respectiv, au fost reglementate mult mai multe lucruri decât problema frontierelor dintre Ungaria şi ţările vecine cu ea după primul Război Mondial. Cei vizaţi direct îl consideră şi azi un fel de regulament prin care a fost dezmembrat vechiul regat ungar din cadrul monarhiei habsburgice. La fel de adevărat este că tratatul a confirmat dezmembrarea unui stat şi alipirea părţilor sale locuite de alte naţionalităţi decât cea maghiară la noile state nou apărute sau la cele care şi-au desăvârşit unitatea naţională, cazul României.

În cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Şcolii sub genericul „350 de ani de şcoală românească în Aleşd", joi, în sala de conferinţe a Centrului de Afaceri, s-a desfăşurat o manifestare cultural-artistică cu o încărcătură emoţională aparte. Ca invitaţi speciali au fost prezenţi dascălii pensionari, care, în ultimii 3 ani, se bucură de atenţia deosebită a conducerii şcolii, făcând parte din peisajul obişnuit al manifestărilor dedicate Zilelor Şcolii.

Decizia autorităţilor de a sărbători în avans Ziua Copilului a fost de bun augur, întrucât şi soarele i-a îmbrăţişat pe copii cu căldura lui, iar Primăria Aleşd i-a răsfăţat cu un program artistic pe placul lor. În zilele premergătoare evenimentului, chiar în condiţiile crizei financiare, Primăria şi Consiliul Local au găsit resursele necesare pentru a-i "îndulci" şi în acest an pe cei 1.400 de preşcolari şi şcolari mici, oferindu-le pachete în valoare de cca 10.000 lei.