Extinderea Spațiului Schengen nu va avea loc pentru România și Bulgaria. Olanda și Austria au votat împotriva aderării celor două țări, deși Bucureștiul avea sprijinul Olandei. Olandezii nu au acceptat însă intrarea Bulgariei, pe care o consideră nepregătită, cele două țări fiind analizate la pachet. Croația a obținut undă verde și va intra în Schengen de la 1 ianuarie 2023.

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson s-a declarat dezamăgită de votul din Consiliul JAI prin care a fost respinsă aderarea României și Bulgariei la Schengen. Ea le-a transmis un mesaj cetăţenilor celor două ţări: meritaţi să fiţi Schengen. Și ministrul ceh de Interne, Vit Rakusan, a spus că România și Bulgaria sunt pregătite pentru a fi primite în spațiul comun european.

Politologul Cristian Pîrvulescu a declarat, joi, că votul dat în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne împotriva aderării României la Spaţiul Schengen, bazat pe problema migraţiei, va complica "situaţiile" în ţară, unde a existat "o mare aşteptare", deci va exista "o mare dezamăgire".

"Atunci când faci predicţii şi ele sunt confirmate, te bucuri. Mai stăm o tură, dar nu se ştie cât e tura asta, aici e toată problema. Eu cred că motivele reale sunt cele pe care le-a spus Austria, cele legate de problema migraţiei. Că problema migraţiei a fost pusă pe agenda europeană, asta e o altă discuţie. Dar motivul pentru care au preferat ca să-şi facă imagine internă (Austria n.r.), ca să pară nişte eroi ai luptei împotriva imigraţiei ilegale a fost acesta, problema Spaţiului Schengen, care este privit de foarte mulţi austrieci, ca şi de foarte mulţi europeni, ca fiind o vulnerabilitate. Pentru că Spaţiul Schengen permite, nu-i aşa, deplasarea liberă a mulţimilor", a declarat Pîrvulescu.

El consideră că în România nu înţelege exact cât de serioasă este problema migraţiei pentru o parte a electoratului occidental din ţările dezvoltate şi din acest motiv "percepţia este că ar fi fost altceva".

"Nu, asta este. Este un interes pe termen scurt. Este foarte probabil ca şi interese ruseşti să fi existat, dar niciodată directe, ci indirecte, dar, în final, decizia Austriei a fost legată de problema migraţiei şi nu ar fi putut să cedeze. Calculul pe care l-au făcut românii că austriecii vor ceda la presiuni s-a dovedit neinspirat, iar cei care au promis sprijin pentru România n-o puteau face in extremis şi nu puteau sancţiona Croaţia din această cauză", a spus analistul.

Compromisurile cu care s-a mers de dimineaţă n-au funcţionat, a arătat Pîrvulescu."În final s-a cerut punctul de vedere al guvernelor respective şi guvernele au fost categorice pe această temă", a punctat analistul.

Întrebat ce are de făcut în continuare România, Cristian Pîrvulescu a spus că "suedezii, care vor prelua preşedinţia din 1 ianuarie, vor prelua dosarul şi vor încerca să îl finalizeze".

"Oricum nu avem ce să facem. Votul s-a dat, asta e situaţia, România n-a fost acceptată alături de Bulgaria în Schengen, în schimb, la conferinţa de presă, ministrul de interne ceh a spus că suedezii, care vor prelua preşedinţia din 1 ianuarie, vor prelua dosarul şi vor încerca să îl finalizeze. Deci există posibilitatea ca varianta pe care austriecii au vânturat-o permanent, şi anume aceea unui nou calendar anul viitor, să funcţioneze. Problema este însă că România nu a vrut să accepte această variantă nici o clipă şi atunci s-a ajuns la acest vot", a arătat Pîrvulescu.

El a apreciat că votul dat astăzi "va complica foarte mult situaţiile în ţară, unde a existat o mare aşteptare, deci va exista o mare dezamăgire, cu consecinţe legate de sentimente antieuropene, tendinţe extremiste ş.a.m.d.".

"Nu ştiu dacă acesta a fost calculul pe care l-a făcut Austria, dar, cu siguranţă, este calculul pe care l-a făcut Rusia în momentul în care, prin interpuşi, a sugerat această tactică electorală Partidului Popular Austriac, ale cărui relaţii cu Rusia sunt notorii", a mai spus Cristian Pîrvulescu.

 

O şansă mică în 2023

Europarlamentarul Corina Crețu afirmă că Președinția Suediei a UE, care începe de la 1 Ianuarie, nu intenționează să pună pe agendă subiectul aderării la Schengen, următoarea șansă a României putând veni abia după jumătatea anului viitor, când Spania va prelua președinția UE.

„Austria și Olanda au votat împotriva aderării României și Bulgariei in spațiul Schengen. Reprezentantul Olandei a explicat ca tara sa considera Bulgaria nepregatita. Austria s-a opus in mod deschis aderării României. Este trist pentru Romania, care ar fi trebuit – in opinia mea – sa solicite vot separat pentru Romania și Bulgaria”, a scris Corina Crețu pe pagina sa de Facebook.

Fostul comisar european spune că mai există „speranța Consilului Uniunii Europene din 15 decembrie”.

„Cred ca se cuvine, totusi, sa multumim Președinției Cehe a Uniunii Europene, care ne-a sprijinit foarte mult in ultimele sase luni. Președinția Suediei, care începe de la 1 Ianuarie, nu intenționează sa mai pună pe agenda Președinției sale acest subiect. Apoi, de la 1 Iulie 2023, ne poate reveni speranta, pe timpul Președinției Spaniole a Uniunii Europene, care susține pe deplin intrarea României in spațiul Schengen.

Drept consecință, accesul nostru este blocat pentru moment. O zi nefasta pentru Romania, pe care romanii nu o merita”, încheie Corina Crețu.