Aula Magna a Universității din Oradea a găzduit marți, 10 decembrie, conferința „De la Vlad Țepeș la Dracula – avatarurile unui prinț român între Orient și Occident”, susținută de prof. univ. dr. Matei Cazacu.
 
Rostind cuvântul de introducere pentru oaspetele Universității din Oradea, prorectorul instituției, prof. univ. dr. habil. Sorin Șipoș a spus că pentru instituția pe care o reprezintă „este o mare bucurie să-l aibă ca invitat pe profesorul Matei Cazacu”.
La rândul său, decanul Facultății de Istorie, Relații Internaționale, Științe Politice și Științele Comunicării, prof. univ. dr. habil. Gabriel Moisa a făcut o trecere prin timp, de la Vlad Țepeș la Nicolae Ceaușescu, remarcând pasiunea dictatorilor pentru modelele istorice sângeroase.
„Tiranii își caută mereu astfel modele”, a încuviințat Matei Cazacu, amintind de fascinația lui Stalin pentru Ivan cel Groaznic. 
Istoricul francez de origine română a propus publicului un exercițiu de destructurare a imaginii celui care a fost Vlad Țepeș – Dracula. În acest sens, Cazacu a explicat cum cercetările sale i-au relevat cinci perspective diferite asupra imaginii domnului român. Dracula, cel cunoscut în spațiul german, prin intermediul unor informații „adunate cu lopata, în ceea ce a fost prima utilizare a tiparului în scopuri propagandistice, o cronică apărută în 1463, probabil la Viena, care era un catalog al ororilor atribuite lui Țepeș”. O a doua imagine este cea consacrată de Mihail Kogălniceanu, în „Istoria românilor”, unde Vlad Țepeș apare drept „cel mai mare ocrotitor al creștinilor”. Cea de-a treia ipostază este cea în care Țepeș a fost cunoscut la curtea otomană ca „erou al unei adevărate revoluții sociale, marea sa idee fiind să lichideze vechea nobilime, înlocuită cu oameni noi”. Ar mai fi imaginea lui Vlad în spațiul rusesc, modelul „autoritar, dornic să își impună voința. Un domn autocrat, care foarte probabil l-a influențat și pe Ivan cel Groaznic”. Și, în cele din urmă, chipul contelui vampir, așa cum a fost descris de autorul celebrului roman „Dracula”, Bram Stoker. 
În concluzie, ca urmare a „lungii sale coabitări cu Dracula”, începută în anii în care își pregătea licența în istorie, la sugestia profesorului său Dinu C. Giurescu, Matei Cazacu a spus că Dracula „este românul cel mai cunoscut pe plan mondial, alături de Ceaușescu”.
Considerat „cel mai mare specialist al lumii în Dracula”, i se datorează descoperirea casei, din Sighișoara, în care, la 1431, s-a născut Vlad Țepeș și tot lui i se datorează apariția volumului „Dracula”, carte tradusă până acum în zece limbi.
Stabilit în Franța, din anii `70 ai secolului trecut, Matei Cazacu este directorul emerit de cercetări al Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, autor a 25 de cărți și peste o sută de studii istorice.