Volumul „Suferința nu se dă la frați. Mărturia Lucreției Jurj despre rezistența anticomunistă din Munții Apuseni (1948-1958) de Corneliu Jurju și Cosmin Budeancă” a fost lansat vineri, 10 iunie, în Cetatea Oradea, în cadrul unui eveniment organizat de Muzeul Țării Crișurilor (MTC).

La lansare au participat autorii, Cornel Jurju și Cosmin Budeancă, alături de PS Virgil Bercea, prof. univ. dr. Gabriel Moisa, lect. univ. dr. Cristina Pușcaș și Cornel Popa.
Volumul, aflat la cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită, a apărut de curând la Editura Polirom cu sprijinul Clubului Monarhiştilor Clujeni şi al Fundaţiei Culturale Memoria și conține prefaţă de Doru Radosav și postfaţă de Ruxandra Cesereanu. Lucrarea memorialistică dezvăluie mărturia unei femei simple, o luptătoare din munți care a înțeles cât de importantă este memoria, în ecuația istoriei.
Cartea are la bază povestea de viață a uneia dintre puținele femei-partizan implicate în rezistența anticomunistă din România. Între anii 1950-1954, Lucreția Jurj a făcut parte, alături de soțul ei, Mihai Jurj, din gruparea Teodor Șușman, activă în zona Munților Apuseni.
„Am vrut neapărat să facem această lansare la Oradea, tocmai pentru că cei din grupul Șușman au activat într-o arie care cuprindea județul Bihor“, a spus managerul MTC, Gabriel Moisa. Acesta a mai subliniat că, față de prima ediție, apărută în anul 2002, volumul actual e mai bogat în informații. Astfel, în această ediție regăsim interviuri realizate de echipa Institutului de Istorie Orală din Cluj, o amplă cercetare în arhiva CNSAS și o bibliografie de specialitate.
Grupul Teodor Șușman a fost activ în Apuseni între anii 1948 și 1958. Lucreția Jurj a fost arestată în 1954 și condamnată la muncă silnică pe viață. Ea a executat 10 ani de detenție.
„Am cunoscut persoane care au făcut 15-20 de ani de pușcărie, doar pentru că au dat o bucată de pâine unui preot“, a spus PS Virgil Bercea. „Au fost încarcerați și celulele lor au fost păzite de oameni care se credeau liberi. Adevărul este altul, însă. Cei din temnițe au fost cu adevărat liberi, mult mai liberi decât toriționarii lor”, a spus episcopul greco-catolic.
Despre torționarii comunști și-a amintit și Cornel Popa.
„Mă tot uit la copiii de 5, 6, 7 ani. Atât aveam când l-au închis pe bunicul. Eram un copil într-un sat din Sudrigiu. Și am rămas cu vărul meu, la fel de mic, în grija bunicii. Bunica avea scleroză în plăci. Și când aveam pauză de la școală, veneam să vedem dacă bunica e bine. Ce apreciam la oameni, era că în fiecare dimineață, la 8.30, mergeau la biserică. Știau că e interzis, dar mergeau“, a spus Cornel Popa.
Despre gruparea Șușman a dat detalii dr Cristina Liana Pușcaș. Ea a prezentat, în cadrul lansării, bihoreni din Vașcău, din Sudrigiu, oameni simpli, majoritatea analfabeți, sau cu patru clase, care nu i-au trădat pe partizani, ci i-au găzduit sau i-au hrănit. Au primit pedepse de până la 20 de ani.