Cei mai iscusiți meșteri din țară s-au reunit, la finele săptămânii trecute, în Parcul Nicolae Bălcescu din Oradea, cu prilejul celei de-a XXV-a ediții a Târgului Meșterilor Populari. Având în vedere că a fost o ediţie jubiliară, au fost premiaţi meşterii care au fost fideli târgului timp de 25 de ani.

 

Participare impresionantă

Ediţia din acest an a Târgului Meșterilor Populari s-a desfășurat în perioada 20-22 iulie, și a reunit cel mai mare număr de artişti populari. Pe lângă faptul că la eveniment au fost reprezentate toate zonele etnografice din țară, pentru prima oară în cele 25 de ediții au fost prezenți și doi meşteri cu obiecte din lemn şi podoabe din Republica Moldova. În total, la ediția din acest an a târgului au participat aproximativ 150 de meșteri populari. Printre aceștia, s-a aflat și Gavrilă Pop-Buia. Meşterul bate târgurile de artizanat din ţară, pentru a vinde curele late iubitorilor de artă populară. Originar din Bistrița Năsăud, Gavrilă Pop-Buia s-a apucat de curelărit după Revoluţie, renunţând la meseria sa de cojocar care nu mai avea trecere pe piaţă. „Fac curele late la spate, cu o singură cataramă, curele simple şi duble, cu două rânduri de piele, cum se purtau la ţară, chimire. Le vând prin târguri, pe unde mă duc. Înainte lucram eu pielea, acum o cumpăr din fabrică, pentru că sunt mai în vârstă”, ne-a mărturisit meșterul. Gavrilă Pop-Buia are trei copii și șase nepoți, dar niciunul dintre ei nu e interesat să ducă tradiția mai departe. În urmă cu doi ani, tot la Târgul Meșterilor de la Oradea, a primit o comandă specială de la doi medici care l-au vizitat. „Mi-au cerut să le fac chimire din piele, cu flori colorate, iar anul trecut le-am adus”, ne-a mărturisit meșterul.

Originar din Chișinău - Republica Moldova, Nicolae Sava este membru al Academiei de Arte Tradiționale din România, fiind stabilit de ani buni la Bistrița. Meșterul construiește instrumente muzicale tradiționale: ocarină, fluier, taragot, caval, tilincă și... pokemoni, dar și cântă la ele. De altfel, acesta le-a făcut demonstrații live tuturor celor care s-au oprit să-i admire produsele la târg. Este inventatorul unui taragot de performanță, brevetat în 150 de țări, dar și a altor instrumente de performanță. „Fac taragoturi de performanță. De exemplu, taragotul la care cântă Petrică Popa este făcut de mine”, ne-a mărturisit maestrul Sava. De aproape 17 ani, participă la Târgul Meșterilor de la Oradea. „Mă simt foarte bine aici, pentru că organizarea este foarte bună, iar oamenii sunt calzi și prietenoși”, ne-a mai spus Nicolae Sava.

Viorica Copaci a prins drag de ac şi ață încă din copilărie şi, de atunci, a creat zeci de ii şi feţe de masă brodate cu motive populare din zona Clujului. Ceea ce e admirabil este faptul că a indentificat toate bătrânele iscusite din localitate care știau să facă lucru de mână. Fiecare lucrează în casa proprie ceea ce-i place, dar când primesc comenzi se mobilizează ca să-i mulțumească pe clienți. Viorica Copaci se simte la Oradea ca acasă, unde vine de 15 ani. Pasiunea Vioricăi pentru meşteşugul popular nu este una întâmplătoare. Mama, dar mai ales bunica ei, lucrau în casă cu in şi bumbac. De peste 20 de ani, meșterul popular locuiește în Brașov, iar produse pe care le confecționează le vinde la târguri, cum este cel din Oradea, dar și la Castelul Bran. 

Pe de altă parte, având în vedere că a fost o ediţie jubiliară, în acest an, au fost premiaţi meşterii care au fost fideli târgului timp de 25 de ani. Este vorba despre: familia Ion și Elisabeta Bâscu, din Horezu-Vâlcea (olari); familia Rozalia și Gheorghe Graur din Câmpenița, județul Mureș (împletituri din papură); Mathe Deneş, din Corund, județul Harghita (olar); Cornel Sitar din Baia Mare (olar); Dorina Hanza din Remetea, județul Bihor (ouă încondeiate și podoabe); Filofteia Drajmici din Paltinu, județul Suceava (ouă încondeiate); Petru Mihuț din Brusturi, județul Arad (pictură naivă). Fiecare dintre ei a primit o plachetă din partea organizatorilor târgului, iar toți meșterii populari participanți au fost răsplătiți cu diplome de participare.

 

Spectacole de muzică populară

În fiecare din cele trei zile ale târgului au avut loc spectacole de muzică populară susținute de ansambluri folclorice și soliști din Oradea și județ. Artiștii invitați să evolueze pe scena din Parcul Bălcescu au fost următorii: Ansamblul Folcloric „Crisiia” din Cociuba Mare, Roxana Buzle, Ansamblul Folcloric „Muguri și Mlădițe de Tezaur” Beiuș, Andreea Pușcaș- Groza, Ansamblul Folcloric „Palisada” Cuzap, Daniela Rada, Ansamblul Folcloric „Cununa de pe Criș” Tilecuș, Marius Mihuț (recital vioară cu goară) și Ioana Urs; sâmbătă, 21 iulie: Taraful „La Obârșii, la izvor” din Oradea, Ansamblul Folcloric „Datina” Aleșd, Simona Cap, Lavinia Chifor, Ansamblul Folcloric „Codrenii Bihorului” Roșia, Adriana Știube, Anca Pavel Ciuciu, Ansamblul Folcloric „Dor șuncuian” Șuncuiuș, Andrada Crăciun, Andrei Dem, Ansamblul Folcloric „Gorboc” Mișca, Roxana Berinde, Ansamblul Folcloric „Bărdăuța” Borod și Gabriela Sabău, iar duminică, în ultima zi a târgului, au fost invitați artiștii: Flavia Sferle, Ansamblul Folcloric „Floarea Barcăului” din Marghita, Andrei Corb, Ansamblul Folcloric „Nyilo Akac” Valea lui Mihai, Emilia Borza Șugar, Ansamblul Folcloric „Lioara” Oradea, Amalia Ursan, Andrada Tulvan și Ansamblul Folcloric „Zestrea Buduresii” Budureasa.

Târgul Meșterilor Populari a fost organizat de Muzeul Ţării Crişurilor, împreună cu Consiliul Judeţean Bihor şi în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, Murray Press Oradea, Liceul Teoretic „Aurel Lazăr”, Liceul cu Program Sportiv „Bihorul” şi Asociaţia „Prietenii Muzeului Ţării Crişurilor”.