Martirii închisorilor comuniste din Gulagul Românesc au fost pomeniţi, vineri, 9 martie, în toate bisericile ortodoxe, cu prilejul Zilei Foştilor Deţinuţi Politici şi a prăznuirii celor 40 de Mucenici din Sevastia. La Oradea, ca în fiecare an, pe 9 martie, Biserica „Sfânta Treime” din Parcul Traian se dovedeşte a fi tot mai neîncăpătoare pentru cei veniţi la parastasul de pomenire a mucenicilor neamului românesc care au suferit în temniţele comuniste.

 

Ziua de 9 martie a fost declarată ca Ziua Foștilor Deținuți Politici, zi consacrată în calendarul ortodox ca sărbătoare a celor 40 de mucenici din Sevastia. Potrivit tradiției, acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia. Aflând despre credința lor, guvernatorul Armeniei, Agricola, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost condamnați la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre soldați, a ieșit din apa înghețată, dar a murit. Cei rămași au început să se roage, iar apa lacului s-a încălzit, gheața s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra soldaților. Aceștia au fost scoși vii din lac, după care, însă, li s-au zdrobit picioarele cu ciocanele, murind ca niște martiri. Astfel, și foștii deținuți politici din România pot fi asemuiți acestor mucenici, îndurând și ei, în perioada comunistă, cumplite suplicii, torturi și schinjuiri în lungul lor periplu prin închisorile Gulagului românesc în care au fost aruncați pentru că au luptat împotriva regimului ateist de sorginte sovietică.

În memoria celor care şi-au dat viaţa pentru idealul de libertate, pe 9 martie, Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politic din România (AFDPR) - Filiala Bihor şi Asociaţia „Cei 40 de Mucenici” au organizat un parastas ţinut la Biserica „Sfânta Treime”. Slujba de pomenire a fost oficiată de către părintele Ciprian Balint, împreună cu părintele diacon Cosmin Pop. La eveniment au luat parte foşti deţinuţi politic, familiile acestora, dar şi un grup de 15 studenţi de la Seminarul greco-catolic, însoţiţi de rectorul Seminarului, Anton Cioba şi profesorul de drept canonic, Răzvan Vasile. Printre invitaţi s-au numărat directorul Penitenciarului Oradea, Marius Paul Hliban, studenţi din anul III ai Departamentului de Ştiinţe Politice ai Facultăţii de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicări, respectiv câţiva membri ai Clubul Monarhiştilor Români din UE - Filiala Bihor. După slujba de pomenire, cu toţii s-au deplasat la Troiţa din Parcul Traian unde au fost depuse coroane, flori şi au fost aprinse lumânări. Cei 15 seminarişti au cântat şi au spus o rugăciune pentru sufletele acestor eroi.

„În anul Centenarului, sărbătoarea foştilor deţinuţi politici care, în mod tradiţional, se celebrează de Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia, are o semnificaţie şi mai profundă pentru că, nu întâmplător, a fost aleasă ziua de 9 martie. Se comemorează jertfa colectivă. Nu se poate construi fără jertfă. Şi privind viitorul naţiunii noastre, dacă ne întemeiem pe jertfa lor, avem chiar raţiuni solide să fim optimişti. Ziua de azi aduce şi un mesaj de solidaritate, să fim mai apropiaţi unii de alţii şi mai responsabili”, a declarat preşedintele AFDPR Filiala Bihor, Lucian Silaghi.

Potrivit evidenţelor Securităţii au fost arestate, în regimul comunist, 91.333 persoane, evident numărul victimelor e mult mai mare. În prezent, mai sunt în viaţă mai puţin de o mie de foşti deţinuţi politici, conform informaţiei oferite, vineri, de preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza.

În Bihor, ultimul dintre martiri care a plecat dintre noi, pe 29 decembrie 2017, a fost Alexandru Şimoca, membru al Organizaţiei G4, care a executat 6 ani de detenţie la Oradea, Cluj, Jilava, Târgşor, Peninsula şi Poarta Albă.

„Anul Centenarului vine să sublinieze şi mai mult eroismul acestor mucenici. În Bihor, printre delegaţii de la Alba Iulia sunt câţiva care au sfârşit în închisorile comuniste. Avocatul Nicolae Zigre, delegat din partea Oradiei la Alba Iulia, nepotul lui Gojdu, va fi arestat în 1950 şi va muri la Sighet. Tot aici, în 1951, canonicul Augustin Maghiar, participant la Marea Unire, cade victimă regimului comunist. Apoi avem o serie de urmaşi ai unor participanţi la momentul 1918 care vor fi arestaţi: părintele Nicolae Bordaşiu, care va face puşcărie din 1955 până în 1964, este fiul părintelui din Săbolciu, Gheorghe Bordaşiu, care a spus primul „Amin” la Unire. Ioan Iovan de la Recea, arestat tot în 1955, este fiul preotului din Husasău de Criş, Gavril Iovan, plecat la Alba Iulia. Caius Muţiu, arestat la Timişoara, în 1956, este fiul prefectului Vladimir Muţiu, şi el participant la Marea Unire. Ileana Popoviciu, căsătorită Suciu, arestată la Beiuş în 1952, este strănepoata delegatului de Vârciorog, Teodor Popoviciu”, a menţionat dr. Cristina Liana Puşcaş, muzeograf la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, vicepreşedintele Asociaţiei Cei 40 de Mucenici. Tot pentru cinstirea celor care au îndurat ororile Gulagului românesc, în aprilie 2017, a fost inaugurat, în subsolul Corpului K de la Muzeul Cetăţii şi Oraşului Oradea, Memorialul „Rezistenţă şi represiune în Bihor”.