La începutul săptămânii, Muzeul Țării Crișurilor a găzduit un eveniment mai puțin obișnuit. Sub titlul „Demistificarea Inteligenței Artificiale (IA) Generative: potențialul și pericolele”, conferința susținută de  Ioan Roxin i-a pus pe participanți față în față cu viitorul, cu revoluția pe care o aduce cu sine Inteligența Artificială. 

 

Conferința a avut loc luni, de la ora 17.00, și i-a avut ca moderatori pe prof. univ. dr. Gabriel Moisa, directorul Muzeului Țării Crișurilor și pe lect. univ. dr. Mirela Mărcuț de la Universitatea din Oradea.

Ioan Roxin a fost plăcut surprins de numărul mare al celor prezenți, pentru că evenimentele de acest gen, fiind mai tehnice, nu sunt gustate de toată lumea.

„Mi-am propus să ilustrez fiecare tip de inteligență artificială generativă: pentru text, pentru imagine, pentru muzică și video. Esențial este să vedem ce este în spatele capotei. Modelele de limbaj, cum este ChatGPT, nu fac altceva decât să prevadă următorul cuvânt. Și totuși, pot face fraze și construi texte substanțiale. Asta pentru că au luat cantități enorme de text cu care s-au antrenat. Din această nevoie de date, OpenIA s-a unit cu Microsoft. Au folosit 1.024 de procesoare grafice Nvidia, timp de 34 de zile. Dacă ar fi folosit o singură placă grafică standard i-ar fi trebuit 355 de ani pentru a se forma. O cercetătoare americană spunea că dacă punem împreună toate capacitățile de calcul ale tuturor universităților americane este imposibil să formăm o inteligență artificială cum e ChatGPT. Trebuie spus de la început că modelele de limbaj nu folosesc adevăruri ci probabilități. Pentru ele capitala României este 98% București, pentru că așa găsesc ele în textele pe care se antrenează. Dacă toți ar scrie pe facebook că este Oradea, ele vor spune că e Oradea. ChatGPT nu este o enciclopedie. El nu păstrează datele pe care i le dăm. Din acele cantități uriașe de date pe care s-a autoinstruit a reușit să descopere chiar și finețurile de limbaj, de gramatică etc. Și mai interesant este că el, de fapt, nu folosește cuvântul. Fiecare cuvânt, sau parte de cuvânt, este transformat mai întâi în numere și apoi în tokeni. Apoi analizează modul în care pot fi combinați acești tokeni și construiește vectori pentru fiecare cuvânt. În fiecare vector sunt 300 de componente. Cuvântul „pizza” de exemplu, are 300 de numere. În acest fel știe care e cuvântul cel mai potrivit statistic pentru o anumită frază. Rezultatul este unul matriceal, el, de fapt, compune matrici cu vectori. Nu înțelege însă nimic din ce spune sau scrie. În spatele capotei sunt de fapt elemente matematice și nimic altceva. Departe de capacitatea de înțelegere umană”, a explicat Ioan Roxin.

 

„Inteligența Artificială a schimbat deja lumea!”

ChatGPT este de fapt un model printre alte modele. El este creat de OpenIA dar mai există Gemini – creat de Google, Copilot – creat de Microsoft, Claude – creat de Anthropic, Llama – creat de Meta (Facebook), Mistral AI – creat de francezi. ChatGPT varianta 3, folosește 175 de miliarde de parametri (conexiuni). ChatGPT varianta 4 folosește de zece ori mai mulți parametri. Microsoft a anunțat că lucrează la un model care folosește patru mii de miliarde de parametri.

„Numărul mare de paramateri va crește finețea cu care înțelege particularitățile limbajului: gramatica, semantica, sintaxa etc. Importanța LLM-urile este foarte mare. Prin asta, limbajul uman nu mai are secrete pentru mașină. Îl putem folosi noi, ca să ne ajute în activitatea intelectuală, să caute și să sintetizeze date. Să facă rezumate, comunicate de presă etc. Sunt oameni care au scris romane cu ajutorul acestor sisteme. Sunt unii utilizatori care spun că în viitor, folosind aceste sisteme, vom avea fiecare inteligența personală, un fel de șef de cabinet personal. Astăzi, modelele acestea de limbaj sunt cuplate cu roboți. Aceștia fiind capabili să discute cu noi și să și facă anumite lucruri. Apoi, ceea ce învață aceste Inteligențe Artificiale este nemuritor, ce învață nu uită niciodată. Este cumulativ. Față de inteligența umană care este liniară și limitată”, a mai spus Roxin care a deplâns legislația restrictivă a UE în ceea ce privește Inteligența Artificială care va forța companiile să investească și să dezvolte aceste modele în afara spațiului comunitar, privându-i pe europeni de beneficiile acesteia. De altfel, profesorul a observat și faptul că toate aceste modele de Inteligență Artificială sunt ale unor companii private și nu ale unor state sau guverne, acestea din urmă având foarte mult de pierdut pentru lipsa de implicare.

Chiar dacă România nu este în topul utilizatorilor acestor tehnologii, profesorul Roxin spune că ea a schimbat deja lumea.

„Inteligența Artificială este deja folosită în domenii diverse: medicină, educație, cercetare. Oamenii de știință vorbesc de câștigarea a 800 de ani de cercetare științifică câștigați cu ALPHFold. În viitor va afecta anumite meserii. Ați văzut grevele de la Hollywood, despre asta era vorba. Pot fi însă și surse de dezinformare, de Deepfake. Eu aș spune că este un «Pharmakon», care poate fi și medicament dar și otravă. Vor fi multe meserii afectate, dar nu cum au afectat roboții munca fizică. Acum vor fi vizate gulerele albe, nivelul următor. Yuval Harari spunea că există trei pericole existențiale la adresa omenirii: colapsul ecologic, inteligența artificială și războiul nuclear. Inteligența artificială este un cutremur care ne va găsi nepregătiți” a spus profesorul.

La finalul conferinței, cei mai mulți participanți s-au declarat încântați.

„Conferința a fost foarte bună atât pentru studenți și profesori dar și pentru firme. Cei care dețin companii ar putea avea un mare ajutor prin utilizarea acestor tehnologii. Ideea este, așa cum spunea și profesorul Roxin, să avem tutoriale prin care să învățăm cum să utilizăm aceste tehnologii”, a spus Cornel Sabău, unul dintre participanți. 

Profesor Ioan Roxin este cercetător în domeniul Tehnologiilor Informației și Comunicării, activând la Universitatea Franche-Comté din Montbéliard, Franța. Născut în orașul Salonta, Roxin a urmat studii la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică din București, absolvind ca șef de promoție în 1980.

În 1991, a primit o bursă a Guvernului francez pentru a urma un program de studii aprofundate în ingineria informaticii la Institutul Național de Științe Aplicate din Lyon, Franța. Acest moment a marcat începutul unei cariere prolifice în Franța, unde a devenit conferențiar și ulterior profesor universitar.

Înainte de a veni la Oradea, în martie, Ioan Roxin a susținut o conferință în Aula Academiei Române din București și a conferențiat, anul trecut, la invitația Ambasadei Franței, în Brazilia