În anul Centenarului Marii Uniri, eforturile cercetătorilor români s-au canalizat pentru a scoate la lumină noi informații revelatoare despre contextul în care s-a realizat marele ideal al românilor: România Mare. Volumul „Eparhia greco-catolică de Oradea și Marea Unire (1918-1919)”, care îl are ca autor pe istoricul orădean Silviu Sana, vine să contureze științific și bine documentat adevărul istoric din acei ani tulburi care au precedat momentului 1 decembrie 1918.

 

La finele anului 2018, sub egida Editurii Mega, a apărut cartea „Eparhia greco-catolică de Oradea și Marea Unire (1918-1919)”, autor Silviu Sana. Bibliotecar la secția „Colecții speciale/Carte veche” de la Biblioteca Județeană „Gheorghe Șincai” din Oradea, Silviu Sana face parte din categoria cercetătorilor de generație tânără, remarcându-se printr-o serie de lucrări științifice care au în centrul documentării sale istoria bisericii greco-catolice din secolele XIX și XX, istoria cărții vechi și teologia pastorală. Până în prezent, dr. Silviu Sana a publicat șase cărți de autor, o carte de coautor, două volume de editor, 26 de studii științifice și peste 45 de articole.

Volumul „Eparhia greco-catolică de Oradea și Marea Unire (1918-1919)” este o remarcabilă sinteză a istoriei pline de provocări a Eparhiei greco-catolice de Oradea din perioada ianuarie 1918 – mai 1919. Așa cum remarcă autorul, această perioadă este una de grea încercare, când biserica orădeană s-a aflat sub imperiul a patru regimuri politice: Monarhia Austro-Ungară, Republica Ungară, Republica Sovietică Ungară și România Mare. Cercetătorul orădean reușește să scoată la lumină, în urma unei cercetări riguroase, documente și informații inedite despre rolul major jucat de Eparhia Greco-Catolică de Oradea, la actul unirii de la 1 decembrie 1918. Volumul este structurat pe patru capitole, plus anexe. Primul capitol prezintă câteva aspecte din istoria Episcopiei greco-catolice în acei ani fierbinți, 1918-1919. Autorul surprinde relațiile cu puterile politice ale vremii: autoritățile maghiare, sovietele roșii și autoritățile române. Una dintre cea mai dramatică perioadă este cea a preluării puterii de către sovietele roșii, la 21 martie 1919, urmată de sechestrarea averilor, a bunurilor, a caselor, vandalizări, introducerea obligatorie a limbii maghiare în relațiile cu autoritățile, interzicerea predării religiei etc. Palatul Episcopal Greco-Catolic a fost transformat în sediu al comitetului sovietelor, fiind vandalizat, iar în Joia Mare din 1919, aici s-a dat o petrecere, tablourile episcopilor fiind arse. O dată cu intrarea Armatei Române, la 20 aprilie 1919, în Oradea, raporturile de forțe se schimbă, relațiile Episcopului greco-catolic Demetrie Radu cu familia Regală fiind încununate de vizita acestora în 23 mai 1919 la Palatul Episcopal.

Al doilea capitol este dedicat Preparandiei diecezene, fiind, potrivit lui Silviu Sana, „una dintre cele mai prolifice și mai longevise școli ale Episcopiei greco-catolice de Oradea – dacă ar fi să luăm anul înființării sale ca fiind 1784”. Capitolul reflectă întreaga dramă a școlilor românești sub presiunea politicii de maghiarizare. Al treilea capitol este unul inedit, intitulat „Comemorările Unirii în paginile revistei „Vestitorul” (1928-1940)”. Sunt prezentate 11 articole publicate în perioada interbelică, parte din ele fiind scrise de martorii oculari ai momentului de la 1 decembrie 1918.

Un capitol deosebit de valoros este „Portrete de unioniști”, unde sunt prezentate nouă portrete ale unor personalități greco-catolice, preoți care au participat la Alba Iulia: canonicul dr. Iacob Radu, dr. Gheorghe Miclăuș, dr. Petru Tămâian, dr. Grigore Pop, dr. Augustin Maghiar, dr. Valeriu Hetco, preotul profesor dr. Vasile Chirvaiu și protopopul Gheorghe Maior. Toți aceștia au făcut parte din delegația care, pe 1 decembrie 1918, s-a aflat în Sala Marii Uniri, în frunte cu Episcopul Demetrie Radu, ales, ulterior, vicepreședintele Marii Aduncări Naționale de la Alba Iulia. În partea a doua a lucrării regăsim 71 de documente din presa vremii sau din lucrările apărute în perioada interbelică, prezente în „Colecții speciale” ale Bibliotecii Județene „Gheorghe Șincai”, unde Silviu Sana lucrează. De asemenea, colecția de documente este întregită și cu câteva materiale din fondurile Serviciului Județean Bihor al Arhivelor Naționale, respectiv ale Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. „Pornită din inițiativa politicienilor români, Unirea de la 1918 a antrenat Bisericile Românești din Transilvania și Ungaria (Greco-catolică și Ortodoxă) la implicarea în pregătirea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia”, este concluzia autorului, dr. Silviu Sana.