Un mormânt din epoca bronzului, cu un inventar spectaculos constând în 169 piese din aur, 800 de mărgele confecționate din os și o brățară plurispiralată din cupru, a fost descoperit de arheologi, în cadrul cercetărilor arheologice efectuate în acest an pe drumul de legătură între Oradea și Autostrada A3.

Rezultatele preliminare privind cercetările arheologice preventive realizate în cele nouă situri de pe aliniamentul drumului de legătură Oradea – Autostrada A3/ Biharea, ca urmare a finalizării rapoartelor de cercetare arheologică au fost prezentate joi, 11 august, la Muzeul Țării Crișurilor, în cadrul unei conferințe de presă.

Cercetările arheologice au demarat în 29 martie 2022 și s-au încheiat în 25 iunie 2022, fiind coordonate de arheolog, dr. Călin Ghemiș, de la MTC Oradea, în colaborare cu conf. univ. dr. hab. Molnar Kovács Zsolt (Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca), CP II dr. Adrian Ursuțiu (Centrul ArchaeoUBB - Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Academia Română, filiala Cluj-Napoca) și lect. univ. dr. Florin Sfrengeu (Universitatea din Oradea).

Cercetările arheologice preventive au dus la descoperirea mai multor vestigii aparținând unor orizonturi cultural-cronologice diferite (neolitic, epoca bronzului, epoca La Tène, așezări sarmatice, epoca romană în Barbaricum, epoca medievală, necropolă de secol XVIII), rezultatele obținute fiind de o însemnătate deosebită. Inventarul acestor complexe este constituit din ceramică, material osteologic și unelte. Caracterul complexelor descoperite diferă de la un sit la altul și de la o epocă la alta.

Mormântul din Eneolitic

 

„Un asemenea tezaur nu mai există în Europa Centrală şi de Est. Este foarte ciudată chestiunea, deoarece abia se descoperise aurul în Eneolitic. Se pare că a fost mormântul unei femei extrem de bogate”, a precizat Gabriel Moisa, managerul Muzeului Țării Crișurilor.

Asupra inventarului descoperit în acest complex se vor efectua determinări cronologice cu ajutorul metodei C14, analize ADN și cercetări antropologice.

„În legătură cu această descoperire, în această fază a cercetărilor, putem să spune că este vorba despre un personaj feminin. Inventarul este senzațional: 169 piese din aur, 800 de mărgele confecționate din os, precum și o brățară plurispiralată din cupru. Mai multe informații vom avea spre sfârșitul anului, când vom primi datările radiocarbon, respectiv analiza ADN. O analiză antropologică va fi efectuată pe ceea ce s-a recuperat din acest mormânt”, a precizat arheologul Călin Ghemiș.

Inventarul complexului 22 din situl VIII este unul extrem de bogat pentru perioada epocii bronzului, apreciat ca vechime între 4600-4200 î.Hr.

Conform comunicării realizate de responsabilul ştiinţific al sitului, arheologul specialist Florin Sfrengeu, aici au fost săpate 52 de complexe arheologice. Dintre acestea s-a distins ca importanţă şi spectaculozitate „un mormânt de înhumație în poziție chircită, cu câteva oseminte păstrate, presărat cu ocru și cu un bogat inventar: 169 inele din aur din care 122 găsite în jurul capului (erau prinse în şiraguri, podoabă purtată prin părul femeii -n.red.), iar restul în galeriile din jur (au fost purtate de rozătoare), o brățară de cupru și peste 800 de mărgele mici din os”. Este o descoperire extraordinară, ţinând cont de vechimea mormântului şi a numărului de piese descoperite, iar tezaurul din eneolitic de la Oradea va intra, cu siguranţă, în marile enciclopedii ale istoriei Europei.

Alături de profesorul Sfrengeu, la acest complex au mai lucrat arheologii debutanţi Ștefan Furtos şi Mircea Matei, tehnicianul Anton Cristinel şi restauratorul Ștefan Lipot. Echipa de arheologi nu au uitat să precizeze şi să transmită mulţumiri deţinuţilor de la Penitenciarul Oradea care au lucrat foarte bine pe imensul şantier arheologic de pe traseul drumului de legătură cu A3.

O parte din tezaur a fost expus joi, în cadrul conferinței de presă, iar spre sfârşitul anului va putea fi admirat şi de vizitatorii muzeului orădean.

„Le mulțumesc colegilor mei, pentru că am reușit să respectăm contractul, așa cum a fost el, am reușit să eliberăm de sarcină arheologică acest traseu, în timp, fără nicio sincopă, astfel încât lucurile pot merge mai departe”, a punctat managerul muzeului orădean la finalul întâlnirii cu jurnaliștii.

Instituţii din ţară şi străinătate implicate

Întreaga activitate științifică coordonată de dr. Călin Ghemiș (Muzeul Țării Crișurilor) a fost un efort comun al mai multor instituții din țară și străinătate, care au participat în cadrul acestui proiect pe diferite specializări:  Universitatea Eötvös Loránd Budapesta - colectiv coordonat de conf. dr. Lenkey László, cercetări interdisciplinare non-invazive (geomagnetism și electrorezistivitate); Muzeul Judeţean Satu Mare – colectiv coordonat de cerc. dr. Liviu Marta (detecţie de metale); Universitatea de Agronomie și Medicină Veterinară din Cluj /USAMV - asist. uni. dr. Cornel Negrușier (cercetări de pedologie); ATOMKI Debrecen, Academia Maghiară de Știinţe - colectiv coordonat de cerc. dr. Braun Mihály (analiza chimică a pământului); Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca - prof. dr. Ioan Tanţău (palinologie);  Laborator Interdisciplinar Societatea Muzeului Ardelean Cluj - dr. Kisfaludi Bak Zsombor și Institutul de Chimie Cluj - cerc. dr. Kacsó Irén (analize XRD și IR-XRD ale obiectelor de bronz și ceramicii descoperite); ATOMKI Debrețin, Academia Maghiară de Știinţe - colectiv coordonat de cerc. dr. Molnár Mihály (analize 14C AMS); Institutul de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române, Cluj-Napoca - cerc. dr. Gergeta El Susi (analize zooarheologice); Muzeul Judeţean Mureș - cerc. dr. Gál Szilárd (analize antropologie fizică); Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj-Napoca - colectiv coordonat de conf. dr. hab. Molnár – Kovacs Zsolt (cercetări topografice, poze UAV și analize GIS).