În încercarea de a justifica iniţiativa redenumirii Thaliei orădene în Teatrul de Stat „Regina Maria", conducerea noii Instituţii Publice de Spectacole "Iosif Vulcan" îşi cam dă cu stângul în dreptul. Ieri, către mass-media fost transmis un comunicat de presă, însoţit de o fotografie care sugera că tocmai aceasta era în perioada interbelică denumirea instituţiei de cultură. Numai că imaginea ataşată nu era decât un fals ordinar...

În comunicatul amintit, "Din motive de continuitate istorică şi culturală, Trupa Iosif Vulcan, Trupa Arcadia şi Ansamblul Folcloric Oradea vor fi reunite sub numele TEATRUL DE STAT REGINA MARIA (Teatrul din Oradea a funcţionat sub această denumire în perioada interbelică, mai precis în intervalul în care Aurel Lazăr a fost primarul municipiului)", susţine noua conducere a instituţiei, arătând că "propunerea a fost aprobată de către Consiliul artistic al Teatrului şi se bucură de susţinerea unor instituţii de cultură de prestigiu, precum Revista Familia" (...) şi ataşând o imagine, chipurile, edificatoare a clădirii din perioada mai sus-menţionată, având pe frontispiciu inscripţionată cu un font de literă ciudat denumirea "Teatrul orăşenesc Regina Maria".
Trecând peste faptul că ilustrul nostru concitadin, dr. Aurel Lazăr, a îndeplinit atribuţiuni de primar al municipiului doar între 1 decembrie 1928 şi noiembrie 1930, când a şi încetat din viaţă, conducerea noii Instituţii Publice de Spectacole "Iosif Vulcan" a mai apelat şi la o imagine trucată, contrafăcută grosolan şi accesibilă oricărui utilizator al internetului, pentru a legitima o denumire a teatrului care stârneşte deja controverse în mai multe medii ale societăţii civile orădene.
O simplă consultare a unor specialişti în domeniu ar fi ajutat conducerea noii instituţii de cultură să nu se compromită cu o astfel de justificare. Astfel, potrivit informaţiilor oferite de Doru Sicoe, un recunoscut colecţionar orădean de fotografie veche, imaginea cu care conducerea noii instituţii de cultură a încercat să intoxice mass-media reprezintă "un fals ordinar", acesta arătând şi demonstrând cu imagini precise că în anul 1912 s-a montat, în faţa Teatrului, bustul lui Szigligeti Ede, cel care e şi azi în acelaşi loc. În 1921, în locul lui, se instalează statuia reginei Maria, pe care românii o recuperează şi-o duc cu ei în refugiu în 1940. Cam în acelaşi an, e repus în amplasamentul iniţial bustul lui Szigligeti. „Vederea color de epocă - ataşată comunicatului emis de conducerea Teatrului este una falsificată de editorul de atunci. Textul de pe frontispiciu nu este autentic, el fiind adăugat cu mâna, pe filmul original, care a fost realizat înainte de 1912, când pe fronton scria Szigligeti Szinhaz cu litere mari", ne-a declarat Doru Sicoe, care ne-a pus la dispoziţie, din arhiva personală, şi o imagine edificatoare datată în jurul anul 1930, când de pe frontonul clădirii erau deja demontate basoreliefurile, iar clădirea se numea...Teatrul Municipal Regina Maria.

Şi când, desigur, în faţa clădirii, pe soclu, trona chiar statuia regretatei suverane, al cărei nume o fi "făcând trimitere la valorile de autoritate şi protejare a artelor" - cum mai susţine conducerea instituţiei teatrale în comunicat -, dar cu siguranţă n-ar fi tolerat mărunta impostură a măsluirii din condei a unei realităţi istorice...