La o lună de la cucerirea capitalei Kabul de către talibani, Afganistanul se confruntă în prezent cu o criză umanitară şi cu incertitudine cu privire la direcţia pe care o va adopta în cele din urmă noul guvern, în timp ce ţara trece printr-o profundă transformare.

Multe lucruri s-au schimbat, în special în capitala afgană, de când luptătorii fundamentalişti au pus mâna pe putere la capătul unei campanii militare fulger şi având pe fundal retragerea completă a trupelor americane şi ale NATO. Sloganuri în alb şi negru glorificând victoria talibanilor au luat în prezent locul picturilor murale în culori care decorau gardurile din beton din Kabul, instalate de-a lungul anilor pentru a limita pagubele produse de atentate.

 

Se schimbă portretele şi hainele

Portretele uriaşe cu Ashraf Ghani, preşedintele afgan care a fugit din ţară şi se află acum în exil în Emiratele Arabe Unite, sau cu faimosul luptător de gherilă afgan supranumit „'Leul din Panjshir'', Ahmad Shah Massoud, ucis de Al Qaida acum 20 de ani, au fost înlăturate, şi la fel s-a întâmplat cu steagul republican. În schimb, traficul în oraş, predispus la ambuteiaje de proporţii, este acum mai fluid ca urmare a exodului către alte ţări a unui număr mare de afgani şi a retragerii complete a trupelor străine.

Însă una dintre cele mai mari schimbări poate fi remarcată în îmbrăcămintea locuitorilor Kabulului, care înainte de sosirea fundamentaliştilor islamici au renunţat în mare parte la blugi şi la cămăşi în favoarea straielor mai tradiţionale. Sau, în cazul femeilor, a hainelor care le acoperă mai mult.

„Ca să fiu sincer, mi-e frică de talibani aşa că nu mai port pantaloni şi cămaşă şi mi-am lăsat barbă. Trebuie să ne adaptăm'', a declarat pentru EFE Sher Khan, care lucrează ca paznic pentru o companie de telecomunicaţii.

 

Muzica dispare din Kabul

Nunţile afgane, la care ajungeau să participe sute de persoane în săli uriaşe, au loc în surdină de teama islamiştilor. În timpul primei guvernări talibane, între anii 1996-2001, în baza unei interpretări stricte a islamului, talibanii au interzis muzica, le-au obligat pe femei să rămână acasă, le-a interzis să lucreze sau să meargă la şcoală, lucruri care acum nu s-au întâmplat în mod făţiş.

„Nu mai există muzică live în sălile unde au loc nunţi, ci doar un mic difuzor în zona dedicată femeilor. Nu mai există dansuri şi nici fericire pentru tineri'', a explicat pentru agenţia de preă spaniolă Qari Malik, administratorul unei astfel de săli din Kabul. Şi mijloacele de comunicare în masă afgane au încetat să mai emită programe muzicale.

 

Securitate şi criză economică

Muhammad Anwar, care gestionează un mic centru de schimb valutar în capitala afgană, a declarat pentru EFE că securitatea în Kabul s-a îmbunătăţit şi că nu mai trebuie să se teamă de jafurile cu mână armată, atât de comune în timpul guvernării Ghani. Şi atentatele talibanilor, acum la putere, au încetat. Dar chiar şi aşa instabilitatea i-a afectat afacerea, ajungând să câştige de la 2.000 de afgani pe zi (circa 23 de dolari) numai 500 de afgani (aproximativ 6 dolari).

„Tot mai puţini oameni vor să schimbe bani, dat fiind că majoritatea băncilor sunt închise de o lună şi nu permit retragerea de numerar, iar numărul angajaţilor care erau plătiţi în dolari şi apoi veneau să-i schimbe pentru moneda locală s-a redus semnificativ'', se plânge el.

Lipsa de bani în numerar a devenit o adevărată bătaie de cap pentru afgani, care s-au văzut obligaţi să stea la cozi interminabile în faţa puţinelor bănci care încă mai sunt deschise şi de unde pot retrage echivalentul a maximum 200 de dolari pe săptămână.

Organizaţia Naţiunilor Unite a avertizat recent că, în prezent, 72% din populaţia afgană trăieşte sub pragul sărăciei (cu mai puţin de un dolar pe zi), iar acest procent ar putea urca la 97% până la mijlocul anului viitor.

„Putem spune că în general rata şomajului se află în cel mai înalt punct din ultimii 20 de ani. Angajaţii guvernului nu şi-au primit salariile de trei sau patru luni'', a declarat activistul şi analistul Ghulam Jailani Humayoon.

Criza economică este dublată de o criză umanitară, cu milioane de persoane strămutate în interiorul teritoriului afgan sau refugiate în străinătate.