Războiul care pare că bate la ușă este plin de incertitudini iar acestea se pot traduce simplu, în întrebări. Redactorul șef al Radio France International, Ovidiu Nahoi, a răspuns succint la șase dintre întrebările pe care și le pune toată lumea în criza Ucraineană.

Prima întrebare, și cea mai pertinentă, este când va începe războiul, iar răspunsul este la fel de direct. „A început demult. În 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea încălcând cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale. Rusia a continuat apoi să alimenteze secesionismul în Donețk și Luhansk și să desfășoare un război hibrid, de tip nou prin atacuri cibernetice, dezinformare, șantaj economic și energetic”, a explicat Ovidiu Nahoi sâmbătă, la Bistrița, în cadrul „Burselor Europene: Jurnaliști în dialog”, eveniment la care a participat și reprezentantul ziarului Crișana. A doua întrebare a fost legată de situația noastră.

„De ce să murim pentru Danzig?” se întreba Marcel Déat, un intelectual francez admirator al lui Hitler. În articolul său din aprilie 1939 susținea că Franța nu avea niciun interes să apere Polonia împotriva lui Hitler. Când Franța a căzut în mâinile Germaniei (iunie 1940), el a rămas în zona ocupată și a colaborat cu naziștii, ajungând ministru în guvernul Laval.

The Economist a explicat foarte bine situația „amenințarea rusă de a invada Ucraina ar trebui să privească fiecare persoană de pe Pământ. Dacă va deveni din nou normativ pentru țările puternice să-și înfrunte vecinii mai slabi, ar afecta felul în care oamenii din întreaga lume se simt și se comportă”, a mai explicat Nahoi.

O altă întrebare pe care și-o pun mulți este de ce este problema NATO lupta dintre două țări slave? Conform aceleași surse, Ucraina este pedepsită pentru opțiunea pro-UE, formulată în Euromaidanul din 2014. Adevărata amenințare pentru Vladimir Putin nu este Ucraina în NATO. El știe că așa ceva oricum nu este acum pe masa Alianței pentru că Ucraina nu îndeplinește condiții de bază. Amenințarea este o Ucraină democratică, deschisă, una care ar putea deveni model și ideal (prin contagiune) pentru rușii din vecinătate. O astfel de țară, atât de aproape, ar fi foarte periculoasă pentru modelul autocratic al puterii de la Moscova, asta pentru că Putin desfășoară un război hibrid împotriva tuturor democrațiilor.

 

Istoria nu are un rol în relațiile internaționale!

De ce NATO nu poate da garanții privind neincluderea Ucrainei, deși, oricum nu îndeplinește criteriile? În Actul Fondator al NATO se specifică faptul că alianța este deschisă oricărei națiuni care dorește să adere (și care îndeplinește anumite condiții). Dacă NATO ar declara că ușa este închisă pentru un stat sau altul ar însemna să-și încalce propriul document fondator și să se decredibilizeze. Credibilitatea unei alianțe este factorul esențial pentru descurajare.  

În spațiul public s-a discutat încă de la început, proces încurajat de Moscova, despre dreptul Rusiei asupra Crimeei. Istoria regiunii este destul de complicată dar ce merită subliniat este că istoria unei regiuni nu contează când este vorba despre relațiile internaționale. „Ucraina este un stat suveran, cu granițe recunoscute internațional, inclusiv de Rusia. Istoria nu are un rol în relațiile internaționale - dacă ar fi așa, conflictele nu s-ar încheia niciodată. Fiecare națiune are propria viziune asupra istoriei, care adesea este în totală opoziție cu a altora”, a explicat Ovidiu Nahoi care, cu privire la cererile lui Putin a mai adăugat: „a-i da lui Putin ceea ce vrea va fi primul pas către un nou șir de cedări sau către un război mai amplu. Istoria ne-a învățat asta la Munchen, în 1938, când i s-a permis Germaniei Naziste să anexeze Regiunea Sudetă care aparținea Cehoslovaciei și care era locuită în principal de etnici germani, pentru păstrarea păcii.  Liderii autoritari sunt întotdeauna „oamenii păcii”.