Papa Francisc, liderul spiritual al 1,4 miliarde de catolici, a murit luni dimineață la vârsta de 88 de ani, a anunțat Vaticanul într-un comunicat video, potrivit agențiilor de știri. Lasă în urmă o moștenire geopolitică unică, fiind cel care a bătut cu diplomație la ușile Estului, a lumii arabe și a Chinei comuniste.

„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să vă anunț decesul Sfântului nostru Părinte Francisc'', a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.

O hemoragie cerebrală este o posibilă cauză a morții Papei Francisc și nu problemele respiratorii cauzate de forma gravă de pneumonie de care suferise recent, au declarat luni pentru ANSA surse bine informate.

Potrivit celor aflate de ANSA din aceste surse, una dintre posibilele cauze ale decesului Papei Francisc a fost o hemoragie cerebrală. Moartea suveranului pontif a survenit brusc în dimineața de luni, la ora locală 7.35 și nu ar fi fost direct legată de problemele respiratorii.

Papa Francisc a suferit recent de o dublă pneumonie și a petrecut mai mult de o lună în spitalul Gemelli din Roma. A fost cea de-a patra internare de lungă durată a papei în ultimii patru ani. Prima dată a fost internat în 2021 pentru o intervenție chirurgicală intestinală, apoi în 2023 din cauza unei pneumonii severe, iar la finalul aceluiași an, pentru o altă intervenție chirurgicală abdominală.

Primul pontif latino-american

Papa Francisc a fost cel care a redirecționat puternicul aparat diplomatic al Vaticanului către sudul și estul lumii, bătând la uși noi și până atunci închise, precum China comunistă sau lumea arabă, comentează EFE.

Bergoglio, primul papă latino-american și neeuropean din istoria milenară a Bisericii, „a rupt pentru prima dată cordonul ombilical cu Occidentul'', a explicat pentru EFE Piero Schiavazzi, profesor de Geopolitica Vaticanului la Universitatea Link.

În acest scop, el s-a îndepărtat de orice „eurocentrism'' și s-a îndreptat spre sud și est, unde catolicismul este în creștere, și a încercat să construiască punți de legătură cu actorii neîncrezători de până acum.

 

Profeția asiatică

Există 1,4 miliarde de catolici în lume, dar distribuția lor se schimbă: în timp ce în Europa secularizată și îmbătrânită numărul catolicilor scade, în Asia și Africa acesta crește puternic. În acest scenariu, profeția lui Ioan Paul al II-lea din 1995 de la Manila are sens. În primul mileniu, biserica va lua Europa, în al doilea America, iar în al treilea va fi Asia.

Francisc, urmând dorințele părinților săi iezuiți, a fost întotdeauna interesat de această regiune și, în cele 47 de călătorii apostolice ale sale, a călătorit din Coreea de Sud și Japonia până în Sri Lanka, Filipine și Mongolia. Una dintre ultimele sale călătorii, în scaun cu rotile, a fost în Indonezia, Papua Noua Guinee, Timorul de Est și Singapore.

 Apropierea de China

Dar cum te poți extinde acolo fără superputerea sa, China? Sfântul Scaun și Beijingul nu au mai menținut relații diplomatice din 1952, iar catolicii chinezi - între 8 și 12 milioane - au fost împărțiți în Biserica Patriotică, controlată de guvern, și cea clandestină, loială Romei și hărțuită pentru aceasta.

Una dintre realizările lui Francisc a fost să se apropie de „gigantul asiatic'' printr-un acord interimar care, din 2018, i-a permis să convină asupra numirii episcopilor, considerată anterior o ingerință. Această armonie era deja evidentă în 2014, când a devenit primul papă care a survolat teritoriul chinez.

 

„Urbi et Orbi''

De asemenea, Francisc a efectuat „cea mai mare redistribuire a puterii din istoria Bisericii'', potrivit expertului, deoarece mulți cardinali provin din „periferie'' (din cei 137 care vor alege un succesor, europenii sunt doar 53). El a dat purpura unor clerici din locuri îndepărtate de axele puterii, cum ar fi statul Penang din Malaezia, regatul îndepărtat Tonga, Port Moresby din Papua Noua Guinee sau Ulaanbaatar, Mongolia: „Aceasta este biserica viitorului''.

Această descentralizare a fost realizată și în țările cu tradiție catolică. În Spania, de exemplu, el nu a dat un cardinal scaunului „primat'' de Toledo, ci unor orașe precum Valladolid.

 

Africa înfloritoare

De asemenea, el a privit cu interes Africa, continentul cu cea mai mare creștere a numărului de catolici (7,2 milioane în plus numai în 2022, conform ultimului „Raport Fides''). El a vizitat multe țări africane, precum Kenya, Uganda, Sudanul de Sud și Madagascar, iar prima sa plecare de la Vatican a fost spre insula Lampedusa, un simbol al migrației în Marea Mediterană. În plus, el nu a inaugurat Jubileul extraordinar din 2015 prin deschiderea Porții Sfinte la Roma, ci în Republica Centrafricană, devastată de violențe.

O altă imagine a pontificatului îl arată îngenuncheat, sărutând picioarele liderilor sudanezi, îndemnând la pace.

Dubla cale diplomatică

„Diplomația lui Francisc nu s-a limitat la apărarea democrațiilor liberale, ci a implicat și alte regimuri. Geopolitica sa seamănă cu tangoul, dansat în spații înguste și cu îmbrățișări asimetrice'', notează Schiavazzi. Atât de mult încât el a optat întotdeauna pentru „dialogul cu toată lumea''.

Acest lucru este demonstrat de una dintre principalele sale realizări: apropierea dintre Statele Unite și Cuba în 2014, salutată public la 17 decembrie 2014 de președinții de atunci Barack Obama și Raul Castro.

Acest proces a fost ulterior compromis de republicanul Donald Trump, față de care Bergoglio s-a poziționat ca un antagonist moral.

Pe continentul său natal, el a încurajat acorduri de pace în Columbia, a făcut apel la reconciliere în Venezuela și a întâlnit Nicaragua lui Daniel Ortega, unde clerul este persecutat de regim.

 

Îmbrățișarea rusească

Un alt obiectiv cheie a fost acela de a promova unitatea creștină pierdută, iar în acest scop el s-a apropiat de puternica Biserică Ortodoxă Rusă. Acest lucru a permis ca în februarie 2016 să aibă loc prima îmbrățișare între un papă și un patriarh rus, Kiril, într-un salon al aeroportului din Havana, după o mie de ani de la schisma din 1054.

Relațiile se vor răci din nou odată cu invazia rusă din Ucraina în februarie 2020, binecuvântată de patriarh. Ulterior, Papa Francisc, care l-a primit de două ori pe Vladimir Putin la Vatican (2013 și 2015), a păstrat un ton neutru pe această temă, ceea ce a stârnit reticența Kievului.

 

Podul arab

De asemenea, Bergoglio a reînnoit relațiile cu lumea arabă după dezacordurile cu Benedict al XVI-lea. El deține mai multe recorduri în acest domeniu, fiind primul papă care a pus piciorul în Peninsula Arabică - în Abu Dhabi a semnat o declarație de fraternitate cu imamul Universității Al-Azar, epicentrul islamului sunnit - și care a călătorit în Irak, unde l-a vizitat pe ayatollahul Ali Al Sistani, principalul lider șiit.

Ultima sa preocupare majoră a fost războiul din Gaza, o problemă pe care a încercat să o atenueze - în zadar - încă din 2014, când i-a reunit la Vatican pe președintele israelian Shimon Peres și pe președintele palestinian Mahmoud Abbas.

Funeralii în termen de nouă zile - Conclav în termen de o lună

Înmormântarea Papei Francisc va avea loc peste nouă zile, iar conclavul pentru alegerea succesorului său peste o lună, a anunțat Vaticanul, transmite agenția italiană de presă ANSA. Șocul, neîncrederea și durerea au predominat printre credincioșii care se adunau deja luni în Piața Sfântul Petru, unde Francisc le făcuse cu mâna în urmă cu o zi. Ultima apariție publică a lui Francisc a fost duminică, la balconul loggiei centrale a fațadei Bazilicii Sfântul Petru, cu ocazia binecuvântării „Urbi et Orbi'' din Duminica Paștelui. Papa s-a plimbat în jurul Pieței Sfântul Petru cu papamobilul timp de câteva minute și chiar s-a oprit pentru a binecuvânta câțiva copii, deși era vizibil absent și cu dificultăți în mișcări.

Papa Francisc, care a evitat o mare parte din fastul și privilegiul de a conduce Biserica Catolică globală, a modificat și simplificat riturile funerare papale în 2024. Se așteaptă ca slujba de înmormântare să aibă loc în Piața Sfântul Petru, dar, spre deosebire de mulți predecesori, Francisc a cerut să fie înmormântat în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, pentru a fi aproape de icoana sa preferată, Madona. De asemenea, Francisc a cerut să fie înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, spre deosebire de predecesorii săi, care au fost înmormântați în trei sicrie întrepătrunse din chiparos, plumb și stejar. El a cerut ca trupul său să nu fie expus pe o platformă ridicată, sau catafalc, în Bazilica Sfântul Petru pentru a fi văzut de vizitatorii din Roma, așa cum s-a întâmplat cu papii anteriori.