Prin închiderea, pentru 24 de ore, a spaţiului maritim dintre Crimeea şi Insula Şerpilor şi lansarea în această zonă a unei rachete anti-navă de către una dintre cele mai moderne nave ale Flotei Mării Negre, fregata Amiral Grigorevici, Rusia a transmis un mesaj clar, se arată în articolul publicat în Monitorul Apărării, de Comandorul (r) de marină Sandu Valentin Mateiu.

Mesajul este despre cine are superioritatea navală (command of the sea) în spaţiul nord-vestic al Mării Negre, poarta de acces a Ucrainei la restul Mării Negre, Gurile Dunării, respectiv Marea Mediterană. Lansarea rachetei navă-navă Kalibr în acest raion reprezintă inaugurarea de către Rusia a demonstraţiilor de forţă într-un spaţiu aeronaval contestat, vital pentru Ucraina, dar şi frontieră nerecunoscută a Zonelor Economice Exclusive (ZEE) ale Rusiei şi României, respectiv NATO. Venită pe un trend de creştere a activităţilor militare ruse în spaţiul aeronaval nord-vestic, respectiv a regiunii înconjurătoare (Transnistria, Crimeea, dar şi în războiul din Donbas), acţiunea reprezintă depăşirea unui prag în activităţile navale din zona de înfruntare dintre Ucraina şi Rusia din vestul Mării Negre şi difuzarea aici a tensiunilor navale din Marea Azov, dar şi o provocare la adresa securităţii maritime a României.

Lansarea de rachete navale

Flota Mării Negre a Federaţiei Ruse a anunţat (16.08) că fregata „Amiral Grigorevici” a lansat o rachetă navă-navă Kalibr „într-un poligon maritim din Marea Neagră” în cadrul „pregătirii de luptă planificate”. Se menţionează că aceasta este prima lansare de rachetă Kalibr de pe o platformă navală în acvatoriul Mării Negre. Racheta şi-a atins ţinta, „o navă a unui ipotetic inamic” situată la o distanţă de 40 mile marine (aproximativ 80 km), succesul fiind înregistrat de drone şi prezentat public. În prealabil, „poligonul maritim” fusese închis pentru circulaţia navelor[ii] pentru 24 de ore. Lansarea s-a executat pe 15.08, iar comunicatul a fost emis pe 16.08.2018. De menţionat, un total de 11 nave ruseşti au fost implicate în asigurarea siguranţei raionului. (…)

În cazul evenimentului în discuţie, distanţa pe care a fost lansată racheta, de doar 40 mile De asemenea, în comunicat se precizează că această lansare nu reprezintă o noutate în Marea Neagră (…) Harta vorbeşte de la sine: Rusia a blocat accesul Ucrainei spre restul Mării Negre. Astfel, raionul pleacă din vestul Crimeii, inclusiv apele terioriale ale acesteia, până la apele teritoriale ale Ucrainei, aferente Insulei Şerpilor. Raionul acoperă ZEE a Ucrainei şi pe cea a Crimeii. Raionul se suprapune peste rutele maritime (marcate cu albastru punctat pe hartă) din Est (de la Odessa spre estul Mării Negre) şi parţial peste cele din Vest (Odessa – Bosfor). Foarte probabil, închiderea raionului a determinat schimbări ale traseelor navelor comerciale din zonă. Dar mai important decât ce s-a întâmplat, este ceea ce s-a sugerat: Rusia poate închide aproape complet, atunci când va dori, accesul Ucrainei către Marea Neagră, respectiv Gurile Dunării (…)

Pentru România, problema este „la orizont”: nerecunoscând ocuparea şi anexarea Crimeii de către Rusia, nu poate recunoaşte nici ZEE a Crimeii ocupate de Rusia, deci delimitarea celor două ZEE, respectiv limita dintre cele două nu poate fi recunoscută de partea română decât ca vecinătate cu „ZEE a Crimeii, parte a Ucrainei”. Dar, într-o situaţie concretă, cu cine va discuta despre linia de delimitare? În plus, trebuie să ne aşteptăm oricând ca Rusia să lanseze formula: „la Haga nu am fost noi, ci ucrainienii, aşa că nu recunoaştem linia de demarcaţie a ZEE”. Un asemenea scenariu pare îndepărtat, dar e bine să îl avem în vedere. De această dată, raionul de tragere a fost mai la nord de ZEE a României, dar nu avem nici o garanţie că, data viitoare, raionul nu va fi extins către sud.