Amenințările cu „distrugerea totală” formulate de președintele american Donald Trump la adresa Coreei de Nord sunt contraproductive și dau apă la moară Phenianului, care își justifică ambițiile nucleare prin nevoia de a se apăra, afirmă analiști citați miercuri de AFP.

Trump a folosit primul său discurs în cadrul Adunării Generale a ONU de marţi pentru a lansa un avertisment dur către Phenian, care a efectuat la începutul lui septembrie un al șaselea test nuclear, iar săptămâna trecută a testat, în premieră, o rachetă care a survolat teritoriul Japoniei. Liderul de la Casa Albă a spus despre nr. 1 al regimului de la Phenian, Kim Jong-un, că este un „om-rachetă” pornit într-o „misiune sinucigașă pentru el și pentru regimul său”, iar dacă SUA vor fi constrânse să se apere sau să-și apere aliații, nu vor avea altă opțiune decât să distrugă total Coreea de Nord.

Or, potrivit unor analiști, acest gen de retorică nu va reuși să descurajeze Phenianul de la concretizarea ambițiilor sale nucleare, ci dimpotrivă. Retorica belicoasă este „total neproductivă”, a atras atenția Marcus Noland, de la Institutul Peterson pentru economia internațională. În opinia sa, prin amenințările sale, Trump i-a pus mingea în brațe regimului lui Kim, care se va grăbi să arate pe postul național de televiziune nord-coreean dovada că Phenianul are nevoie de o forță de descurajare demnă de acest nume în fața a ceea ce consideră a fi agresiunea americană.

La rândul său, Joel Wit, cercetător la Institutul americano-coreean al Universității John Hopkins, a subliniat că nu este sigur că Washingtonul este gata să plătească prețul uman al unui conflict, în pofida bravadelor. „Trump este un «electron liber» și e greu de stabilit când este serios și când nu”, a menționat Wit.

SUA au 28.500 de militari în Coreea de Sud pentru a o apăra de Coreea de Nord, în condițiile în care războiul din Coreea (1950-1953) s-a încheiat cu un simplu armistițiu și nu cu un tratat de pace. Fără a lua la socoteală amenințarea nucleară, Coreea de Nord a instalat la graniță vaste forțe de artilerie, iar Seulul cu milioanele sale de locuitori stă sub spectrul unui atac convențional ori chiar chimic. Japonia, cu marile sale centre urbane, se află la rândul ei în bătaia rachetelor nord-coreene.

Totuși, potrivit lui Jeung Young-tae, director de studii militare la Universitatea Dongyang din Coreea de sud, afirmațiile lui Trump nu pot fi total desconsiderate ca fiind un bluf, având în vedere amenințarea crescândă pe care o reprezintă Coreea de Nord. Problema este care e linia roșie ce poate declanșa opțiunea militară, a notat Jeung. Deși ipoteza unui conflict nu este prea realistă, provocările persistente ale Coreei de Nord îngreunează acceptarea unui dialog de către Washington.

„Rachetele balistice și programele de arme nucleare nord-coreene au devenit pur și simplu prea importante și prea amenințătoare să poată fi considerate simple elemente de schimb într-o negociere. În prezent, amenințarea este reală pentru mulți americani”, a spus Jeung.