Organizaţia non-guvernamentală Medici fără Frontiere (Médecins Sans Frontieres, MSF) a subliniat luni, într-un raport, soarta tragică a copiilor din lagărul Al-Hol din Siria.

 

În acest lagăr sunt deţinute familii de jihadişti, iar copii care duc lipsă de îngrijiri medicale şi trăiesc în violenţă. Organizaţia umanitară deplânge în raport „o generaţie pierdută", informează AFP.

Coaliţia internaţională antijihadistă şi ţările care au cetăţeni deţinuţi în nord-estul Siriei „au eşuat în obligaţiile lor", consideră MSF, care îndeamnă la închiderea lagărului.

Al-Hol este „o enormă închisoare sub cerul liber, majoritatea deţinuţilor sunt copii, adesea născuţi în lagăr, privaţi de copilăria lor şi condamnaţi la violenţă şi exploatare, cu un acces la îngrijiri limitat, fără educaţie şi fără speranţă", deplânge responsabila pentru operaţiuni ale MSF în Siria, Martine Flokstra. Sub administraţie kurdă, lagărul Al-Hol, dărăpănat şi supraaglomerat, găzduieşte peste 50.000 de rude ale jihadiştilor după înfrângerea grupării Stat Islamic, strămutaţi sirieni şi refugiaţi irakieni.

Printre ei figurează peste 10.000 de străini originari din circa 60 de ţări, printre care francezi şi alţi europeni, găzduiţi separat într-o parte a lagărului denumită „Anexa".

Potrivit MSF, populaţia Al-Hol este formată în proporţie de 64% din copii, iar 50% din această populaţie au vârste sub 12 ani. !Am văzut şi auzit multe poveşti tragice" în acest lagăr, a spus Martine Flokstra. „Copii decedaţi după ce au aşteptat prea mult timp un ajutor medical de urgenţă, băieţi adolescenţi smulşi de la mamele lor după ce au împlinit 11 ani şi apoi niciodată revăzuţi", a detaliat ea.

Raportul evocă de asemenea cazul unui băiat de cinci ani, lovit de un camion, care a murit după ce a aşteptat timp de mai multe ore autorizaţia de a fi spitalizat.

Numai în anul 2021, au murit 79 de copii, potrivit ONG-ului, care precizează că în acel an copiii au reprezentat 35% din numărul total de decese în lagăr. Unii au fost ucişi în incidente violente, cum ar fi schimburi de focuri în lagăr, unde atacurile împotriva gardienilor şi lucrătorilor umanitari sunt curente.

În pofida îndemnurilor repetate ale administraţiei kurde, majoritatea ţărilor occidentale refuză să-şi repatrieze cetăţenii din aceste lagăre, rezumându-se la repatrieri „cu picătura", de teamă că ar putea avea loc atentate teroriste pe teritoriul lor.