Guvernul comunist al Cubei şi-a înăsprit represaliile lansate asupra demonstranţilor şi activiştilor, tăind majoritatea liniilor de comunicare cu lumea exterioară.

Autorităţile au mobilizat deja forţele de securitate de-a lungul ţării şi au arestat peste 100 de persoane, ale căror locaţii rămân în continuare necunoscute, spun activiştii, conform The Wall Street Journal. Dizidenţii şi susţinătorii drepturilor civile fac parte din persoanele reţinute de autorităţile cubaneze în urma unor proteste naţionale fără precedent care au agitat străzile Cubei încă de duminică, 11 iulie. Pe liste se găsesc artistul Luis Manuel Otero, poetul Amaury Pacheco şi José Daniel Ferrer, liderul celui mai important grup de opoziţie din Cuba, susţin organizaţiile pentru drepturile oamenilor.

„Pentru prima dată în istorie, autorităţile au implementat echipamentul anti-revolte. Noaptea trecută, poliţia a folosit gloanţe de cauciuc şi gaze lacrimogene”, explică Angel Rodriguez, un activist de 31 de ani din Havana. Vehiculele anti-protest erau parcate lângă legendara Piaţă a Revoluţiei, unde guvernul comunist organizează parade masive.

Mii de cetăţeni cubanezi au ocupat străzile din interiorul ţării pentru prima dată în mai mult de şase decenii pentru a protesta împotriva condiţiilor tot mai slabe de trai şi lipsa bunurilor şi serviciilor, incluzând aici sistemul sanitar, care se confruntă cu o creştere puternică a infecţiilor cu coronavirus. De altfel, guvernul se înfruntă cu cea mai gravă criză economică din ultimii 30 de ani, care a rezultat într-o penurie acută de alimente, combustibili şi produse medicale.

Protestele rămân fără precedent într-o ţară marcată de controalele stricte ale poliţiei şi monitorizarea constantă a dizidenţilor. Demonstraţiile de duminică au început în San Antonio de los Baños şi s-au extins rapid către alte oraşe, inclusiv în capitală.

„Este sfârşitul unei ere una frica profundă a continuat să învingă. (Evenimentele -n.r.) marchează o întorsătură enormă”, spune scriitorul Ernesto Hernandez Busto.

Istoric, guvernul cubanez a folosit migraţia către Statele Unite drept o portiţă de scăpare care ar atenua presiunile politice din insulă. În 1994, circa 35.000 de cubanezi au părăsit insula pe bărci improvizate şi plute după ce o serie violentă de proteste au dus la jefuirea faimoasei promenade din Havana. Acum, Cuba pasează vina din spatele protestelor către SUA, în timp ce Uniunea Europeană le transmite autorităţilor să autorizeze demonstraţiile şi să asculte nemulţumirile manifestanţilor. Între timp, preşedintele american Joe Biden declară că „suntem alături de populaţia Cubei”.