Frica de necunoscut - ci nu o pasiune europeană bruscă - i-ar putea determina pe alegătorii britanici să decidă rămânerea ţării lor în UE, în referendumul pe care David Cameron intenţionează să-l organizeze în iunie, după ce negociază relaţiile dintre Londra şi Bruxelles, comentează Reuters online.

Reformele pe care premierul britanic încearcă să le smulgă Celor 28 nu le provoacă entuziasm compatrioţilor săi, însă teama de a vedea lira sterlină, pieţele bursiere şi poate chiar imobilizare prăbuşindu-se este cea care îi determină să se gândească pe britanicii mai temerari. Agitând această frică difuză, clasa politică şi medii de afaceri britanice au reuşit să păstreze unitatea Regatului Unit, ameninţat în septembrie 2014 de un referendum pe tema independenţa Scoţiei. Rob Shorthouse, directorul de campanie al taberei care susţinea rămânerea în cadrul Marii Britanii, a provocat indignarea naţionaliştilor atunci când a afirmat în glumă că strategia sa electorală ţinea de aceste cuvinte: un "proiect al fricii". Însă proiectul a funcţionat. În zilele dinaintea votului, îngrijorările economice au copleşit idealul politic. În prezent, aceeaşi dinamică se conturează în privinţa referendumului pe tema rămânerii sau nu în Uniunea Europeană, cu atât mai mult cu cât un "Brexit" ar redeschide cutia Pandorei a împărţirii regatului, în contextul în care scoţienii au promis deja că-şi vor urma propriul drum. David Cameron sporea temerile, în urmă cu o săptămână, sugerându-le compatrioţilor săi că o ieşire din UE s-ar traduce printr-un aflux masiv de migranţi blocaţi la Calais de măsuri comune în domeniul migraţiei. Euroscepticii au denunţat o "campanie a fricii", iar totul arată că vor mai avea de denunţat şi alte lucruri. În ultimele zile, medii de afaceri i-au avertizat pe britanici că-i aşteaptă zile sumbre în cazul în care vor decide să se descurce singuri. Economiştii avertizează, la rândul lor, că vor veni zile sumbre pentru economia britanică, în cazul în care aceasta întoarce spatele pieţei unice şi celor 500 de milioane de consumatori ai acesteia, politicii comerciale externe comune şi liberei circulaţii a bunurilor, serviciilor şi persoanelor. În ceea ce priveşte băncile de investiţii americane Goldman Sachs şi Citi, ele preconizează o depreciere de 15 până la 20% a lirei sterline în cazul unei victorii a taberei "nu". Euroscepticii au anticipat aceste manevre şi încearcă să le dezamorseze. Ei amintesc faptul că acelaşi tip de dezbatere a agitat cartierul financiar londonez City la începutul anilor 2000, când Marea Britanie urma să ia o hotărâre dacă să adere sau nu la zona euro. Susţinătorii monedei unice avertizau atunci cu privire la un viitor sumbru pe piaţa financiară londneză. În schimb, aceasta a prosperat. Chiar dacă o ieşire din UE ar constitui o cu totul altă provocare, este mai uşor pentru susţinătorii "Brexit"-ului să arate cu degetul disfuncţionalităţile Europei decât le este proeuropenilor să cuantifice meritele acesteia şi să convingă alegătorii. Cei mai înfocaţi susţinători ai rămânerii Marii Britanii între Cei 28 sunt de părere că, odată cu avansarea campaniei în vederea referendumului, tentaţia declaraţiilor alarmiste va fi tot mai mare. "Proiectul panicii" nu este strategia oficială a lui David Cameron în vederea referendumului, însă ar putea să-i determine rezultatul, conchide Paul Taylor de la Reuters.