Directorul Frontex, Fabrice Leggeri, a salutat ieri faptul că statele europene au pus capăt „naivităţii" în dosarul privind migranţii, adăugând că ele nu au „o obligaţie unilaterală" în materie de operaţiuni de salvare pe mare.

 

Compromisul privind migranţii, obţinut cu dificultate la summitul european de la 28 şi 29 iunie, marchează „un punct de cotitură în ceea ce priveşte fermitatea europeană şi pune capăt unei anume naivităţi în legătură cu gestionarea migranţilor" şi „exploatarea de către grupările criminale a suferinţe umane", a afirmat, pentru postul CNews, directorul Agenţiei europene pentru poliţia de frontieră şi garda de coastă (Frontex).

„Am văzut prea mult timp în special latura umanitară" şi nu faptul că „există grupări criminale care se îmbogăţesc, exploatează această suferinţă umană şi, într-o anumită măsură, iau Europa prizonieră din punct de vedere moral", a adăugat el.

Acordul convenit la Bruxelles propune în special explorarea unei „noi abordări" controversate prin crearea de „platforme de debarcare" a migranţilor în afara UE pentru a descuraja traversările prin Mediterana, unde cele 28 de state membre au făcut apel la ONG-uri „să nu împiedice operaţiunile gărzii de coastă libiene".

Dacă platformele vor fi create, acest lucru va însemna că „nave ale Frontex sau nave private care sunt chemate în ajutor de centrele de coordonare vor putea debarca persoanele salvate în portul cel mai sigur şi cel mai apopiat", iar acesta „ar putea fi un port non-european", a spus Leggeri.

„Trebuie să se facă prin respectarea principiului nereturnării", însă „nu există o obligaţie unilaterală a unor ţări europene de a desfăşura operaţiuni de salvare în mare, toată lumea are o obligaţie în Mediterana", a adăugat el.

„Trebuie văzut concret cine pune în aplicare aceste platforme şi cu ce ţări", a mai spus el. Însă „aceasta sparge automatismul" care constă în a te declara în pericol pentru a face apel la nave care duc migranţi în Europa şi „este un mesaj puternic pentru infractori", a dat el asigurări.

În contextul în care ONG-urile sunt tot mai mult acuzate că fac jocul traficanţilor, Leggeri a spus că, în vara lui 2017, Frontex a observat că „uneori operaţiuni de salvare în mare sunt organizate de ONG-uri în mod spontan, autonom, şi nu în coordonare cu autorităţile publice. Acest lucru pune în pericol uneori siguranţa şi chiar viaţa persoanelor".

Peste 1.000 de persoane s-au înecat în Marea Mediterană, în 2018, în încercarea de a ajunge din Libia în ţări ale Uniunii Europene, anunţă Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM), citată de site-ul cotidianului Le Figaro. Cel puţin 500 imigranţi au murit înecaţi în ultimele zile, după scufundarea mai multor ambarcaţiuni în Marea Mediterană.

„Asistăm la o creştere alarmantă a numărului deceselor în largul coastelor Libiei", a declarat Othman Belbeisi, şeful Misiunii regionale a Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. „Reţelele de traficanţi exploatează lipsa de speranţe a imigranţilor", a adăugat el.