Israelul s-ar putea disocia de strategia Administraţiei Joseph Biden privind programul nuclear iranian în cazul în care Statele Unite revin în Acordul atomic din 2015, afirmă noul ambasador israelian la Washington, Gilad Erdan.

”Nu vom putea fi parte a unui astfel de proces dacă noua Administraţie de la Washington revine în Acordul nuclear iranian", a declarat ambasadorul Gilad Erdan pentru Postul de radio militar din Israel, conform cotidianului Haaretz.

„Credem că dacă Statele Unite revin în acelaşi acord din care s-au retras, toate instrumentele de presiune vor fi pierdute. În mod esenţial, în momentul în care vor fi eliminate sancţiunile, iranienii nu vor mai putea fi stimulaţi în mod real să negocieze şi să accepte un acord care să poată exclude în mod real capabilităţile nucleare", a argumentat Gilad Erdan.

Guvernul Israelului a semnalat în trecut că ar putea lansa unilateral o acţiune militară pentru oprirea programului nuclear iranian în cazul în care eforturile diplomatice vor eşua.

Preşedintele Joseph Biden a semnalat că Statele Unite ar putea reveni în Acordul nuclear iranian, însă a cerut clauze suplimentare, care să limiteze activităţile balistice iraniene şi influenţa regională a Teheranului.

„Vom folosi acest acord ca platformă a aliaţilor şi partenerilor noştri pentru a cere un acord mai puternic şi pe o durată mai lungă, pentru a include şi alte probleme, mai ales cele referitoare la programul balistic şi la activităţile destabilizatoare ale Iranului. Ţinând cont de aceste lucruri, suntem încă departe de obiective", a explicat recent Antony Blinken, noul secretar de Stat american.

Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a cerut Statelor Unite să anuleze sancţiunile, subliniind că Teheranul a luat „decizia finală şi ireversibilă" de a reveni la respectarea în totalitate a Acordului nuclear semnat în 2015 cu marile puteri doar dacă Statele Unite anulează sancţiunile.

Relaţiile dintre Statele Unite şi Iran sunt tensionate, din cauza programului nuclear iranian şi a activităţilor balistice. Washingtonul este nemulţumit de influenţa Iranului asupra unor ţări din Orientul Mijlociu. Fostul preşedinte Donald Trump a decis în 2018 retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear iranian şi reimpunerea de sancţiuni. Franţa, Marea Britanie, China, Rusia şi Germania menţin Acordul atomic cu Iranul.

Fostul ambasadorul al Israelului în SUA Ron Dermer a îndemnat în decembrie 2020 Administraţia Joseph Biden să nu revină în Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Iranul. Recent, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a cerut clarificări din partea Iranului privind activităţi suspecte într-un complex nuclear. Potrivit unui raport de evaluare, Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică consideră „neverosimile din punct de vedere tehnic" informaţiile furnizate de Teheran despre activităţile într-un complex nuclear. Iranul a intensificat activităţile de stocare a uraniului ca reacţie la retragerea Statelor Unite din Acordul nuclear semnat de marile puteri cu Teheranul.

Iranul nu are un program nuclear militar în acest moment, dar ar putea iniţia activităţi pentru a produce arme atomice dacă nu sunt anulate sancţiunile internaţionale, a avertizat săptămâna trecută Mahmoud Alavi, ministrul iranian al Informaţiilor. „Programul nostru nuclear este paşnic, iar fatwa (decretul islamic -n.red.) emis de liderul suprem a interzis armele nucleare, dar, dacă împing Iranul în această direcţie, atunci nu ar mai fi vina Iranului, ci a celor care au împins ţara în această direcţie", a declarat Mahmoud Alavi. Declaraţiile ministrului iranian al Informaţiilor reprezintă o ocazie rară în care Administraţia de la Teheran semnalează că ar putea iniţia un program nuclear militar. Iranul insistă că actualul program atomic este strict civil. Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a emis în anii 1990 un decret islamic (fatwa) prin care a interzis posibilitatea deţinerii de arme nucleare de către Iran.

Ministrul israelian al Energiei, Yuval Steinitz, a estimat acum două săptămâni că Iranul are nevoie de cel puţin „un an sau doi" pentru a fabrica o bombă nucleară, contrazicându-l pe noul secretar de stat american, Antony Blinken, care a evocat un termen de „câteva săptămâni".