Grupul de lucru ONU privind detenţia arbitrară (WGAD) a luat o decizie în favoarea fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, după ce a examinat o petiţie prin care australianul i-a cerut să examineze o "detenţie ilegală".

Assange s-a refugiat în Ambasada Ecuadorului la Londra în 2012, pentru a evita să fie extrădat către Suedia, unde este acuzat de agresiuni sexuale, acuzaţii pe care le respinge. El a anunţat anterior, joi, că va accepta să fie arestat dacă Grupul ia o decizie în defavoarea sa, dar a îndemnat ca mandatul de arestare pe numele său să fie anulat în cazul în care decizia va fi în favoarea sa. Poliţia Metropolitană a anunţat că Assange va fi arestat dacă părăseşte ambasada. Mandatul emis pe numele său rămâne în vigoare, au precizat forţele de ordine.

WGAD urmează să anunţe vineri rezultatul anchetei pe care a efectuat-o cu privire la cazul lui Assange.

Experţi juridici din cadrul Grupului, care au cules probe din Marea Britanie şi Suedia, s-a mai pronunţat, în trecut, în legătură cu legalitatea sau ilegalitatea unor detenţii. Însă deciziile Grupului nu au caracter constrângător în Marea Britanie şi nici în Suedia, iar Foreign Office a anunţat că are în continuarea obligaţia să-l extrădeze pe Assange.

Australianul a fost arestat, iniţial, la Londra, în 2010, în baza unui mandat european emis de Suedia. El a solicitat azil în incinta Ambasadei Ecuadorului, în Knightsbridge, după ce Curtea Supremă britanică a stabilit că procesul vizând extrădarea sa poate continua. Organizaţia sa, WikiLeaks, a postat în 2010 aproximativ 500.000 de documente referitoare la Irak şi Afganistan - clasate secret al Apărării - şi 250.000 de comunicări diplomatice, iar Assange afirmă că el crede că Washingtonul va încerca să obţină transferul său în Statele Unite dacă va fi trimis în Suedia.