Cel puţin 95.000 de români din Spania depind, în prezent, de ajutorul dat de stat. Pandemia a spulberat peste 1 milion de joburi în Spania şi străinii sunt printre cei mai afectaţi. Mulţi români au fost nevoiţi să plece și puțini sunt cei care au reuşit să găsească altă slujbă.

Gabriel trăieşte de 15 ani în Spania, unde a reuşit să pună pe picioare o mică afacere. Gestiona un bar împreună cu fratele său, dar a fost nevoit să închidă, de curând, din cauza restricţiilor sanitare tot mai drastice.

Din fericire, Gabriel a găsit la timp o soluţie şi acum lucrează în construcţii, unde sunt salarii decente, în ciuda numărului mare de şomeri.

Pandemia i-a lăsat însă pe mulţi români fără un loc de muncă. Pentru prima dată sunt 95.000 de beneficiari ai ajutorului de somaj, dublu faţă de anul trecut.

Dar cei care nu au de muncă şi nu primesc nici ajutor este mult mai mare. Asociaţiile se străduiesc să-i ajute cu alimente sau cu informaţii.

Numărul românilor din Spania este calculat acum la 671.000, dintre care doar 334.000 sunt angajaţi în mod legal. Majoritatea muncesc în servicii (206.000 ), 56.000 în agricultură, 30.000 sunt angajaţi în case şi 40.000 lucrează ca mici întreprinzători, în regimul PFA.

Contractele au scăzut cu 15.000, faţă de luna iunie a anului trecut, iar criza economică îi face pe mulţi compatrioţi să ia în calcul întoarcerea acasă.

„În momentul de faţă, greu se găseşte un loc de muncă şi asta nu pentru că omul nu ar putea să muncească sau că nu se descurcă. Ci pentru că se exploatează un preţ mai jos decât piaţa, ori este un om disperat căruia nu-i poate face contract şi atunci face orice pentru a avea o pâine pe masă. Am fost opriţi. Nu ne-am putut mişca şi a trebuit să încep în construcţii. Nu este o ruşine pentru că majoritatea aşa au început. Nu o spun cu jenă. Mulţumesc totuşi lui Dumnezeu că pot acum să mă descurc şi să mai fac ceva. M-am reprofilat din nevoie”, spune Gabriel, român stabilit la Madrid.

Ica Tomi, preşedinte Asociaţia Salva din Madrid, explică faptul că situația este destul de dificilă.

„Ca şomer cu venituri reduse sigur că este greu, dar sunt foarte multe familii nu au nici măcar acel şomaj”, spune Ica Tomi.