Premierul ceh Andrej Babis a respins ieri ultimele propuneri ale Bruxellesului privind migraţia şi neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon, chiar înainte de a se întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Am o mare problemă cu aceasta'', a declarat prim-ministru ceh (foto), referindu-se la „Pactul european cu privire la migraţie şi azil'' prezentat de către Bruxelles înainte ca el să părăsească Praga pentru a se întâlni cu şefa executivului european, în compania omologilor săi din Ungaria şi Polonia.

Cele trei foste ţări din blocul comunist, precum şi vecinul lor slovac formează aşa-numitul Grup de la Vişegrad. Toate cele patru au respins cu vehemenţă precedentul plan al UE vizând repartiţia migranţilor pe bază de cote.

„La prima vedere, Comisia Europeană se pare că nu a înţeles încă faptul că pentru a opri migraţia ilegală noi trebuie să oprim migranţii ilegali atunci când sosesc pe pământ european'', a declarat Babis.

Miliardarul populist a respins propunerea potrivit căreia ţările care nu vor accepta să primească migranţi trebuie să le asigure repatrierea.

„Este practic fără sens, căci dacă nu acceptăm migranţi, noi nu-i putem nici repatria'', a insistat el.

Noul ''Pact european cu privire la migraţie şi azil'', dat publicităţii miercuri, prevede că ţările UE care nu vor să primească solicitanţi de azil în cazul unui aflux vor trebui în schimb să participe la returnarea solicitanţilor de azil respinşi din ţara europeană în care au ajuns în statul lor de origine.

Premierul ceh a criticat de asemenea şi obiectivul UE de a preveni o neutralitate a emisiilor de dioxid de carbon către orizontul anului 2050, deja criticat de Polonia.

„Această propunere este absolut nerealistă pentru Republica Cehă, nu suntem în măsură să ne conformăm'', a subliniat Babis.

Cele patru ţări membre ale Grupului de la Vişegrad consideră cărbunele drept sursă majoră de energie.

Comisia Europeană şi-a schimbat brusc săptămâna trecută obiectivul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în UE. Ea a propus o reducere cu 55% a emisiilor în UE până în 2030 în raport cu anii 1990, ceea ce este cu mult mai decât obiectivul actual de -40%.

Acest nou obiectiv, care rămâne să fie confirmat de statele membre, se înscrie în proiectul mult mai vast al „Legii climatului'', care fixează pentru 2050 obiectivul neutralităţii carbonului pentru UE, altfel spus echilibrul între emisiile de gaze cu efect de seră şi absorbţia lor.