Uniunea Europeană şi Marea Britanie au cerut organizarea unei reuniuni de urgenţă a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului pe tema situaţiei din Myanmar, la o săptămână de la lovitura de stat militară din această ţară.

„Solicităm o reuniune ca reacţie la starea de urgenţă impusă în Myanmar, unde sunt deţinuţi arbitrar lideri politici aleşi în mod democratic şi reprezentanţi ai societăţii civile", a declarat Julian Braithwaite, ambasadorul Marii Britanii la Naţiunile Unite. „Trebuie să răspundem urgenţei cu care se confruntă poporul din Myanmar, unde situaţia drepturilor omului se deteriorează rapid", a precizat diplomatul britanic.

Demersul este susţinut de Uniunea Europeană. Zeci de mii de persoane au protestat duminică şi luni în capitala Myanmarului, Naypyidaw, cerând eliberarea liderilor politici. Forţele de ordine au intervenit cu tunuri de apă.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a exprimat „preocupare profundă" privind criza din Myanmar, cerând eliberarea imediată a deţinuţilor politici. Preşedintele american, Joseph Biden, a anunţat că va susţine „democraţia", avertizând că ar putea reinstitui gradual sancţiunile asupra Myanmarului. Liderul de la Casa Albă a cerut Armatei din Myanmar să cedeze puterea şi să elibereze liderii politici deţinuţi.

Armata din Myanmar a preluat cu forţa puterea, pe 1 februarie, după arestarea consilierului de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi a preşedintelui Win Myint. Armata din Myanmar a anunţat preluarea puterii de către comandantul militar Min Aung Hlaing, denunţând "fraude electorale" în scrutinul parlamentar desfăşurat în noiembrie 2020. Militarii patrulează în capitala Myanmarului, Naypyidaw, şi în cel mai mare oraş al ţării, Yangon.

Formaţiunea susţinută de Armată, Partidul pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP, dreapta, naţionalism budhist), a înregistrat un rezultat slab în scrutinul parlamentar din noiembrie, câştigat de partidul Liga Naţională pentru Democraţie (NLD, centru-stânga, populist), condus de Aung San Suu Kyi. Lovitura de stat intervine în contextul în care urma să înceapă noua legislatură, iar Parlamentul ar fi trebuit să valideze rezultatul scrutinului legislativ şi să aprobe noul guvern.

Consilierul de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi-a atras critici în ultimii ani din cauza tolerării acţiunilor de reprimare asupra minorităţii musulmane rohingya.

Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a fost premier al Myanmarului din 2016.