În fața unor grupări teroriste care se autofinanțează și execută atacuri care costă tot mai puțin, combaterea finanțării terorismului este un eșec, consideră mai mulți experți menționați într-o analiză publicată de AFP.

 

Dacă măsurile adoptate pe plan internațional împotriva finanțării terorismului după 11 septembrie 2001 au avut un oarecare efect și sunt în continuare necesare, ele sunt acum departe de a fi suficiente pentru a pune probleme unor grupări precum al-Qaida sau Statul Islamic ori jihadiștilor inspirați de redutabila lor propagandă.

„Majoritatea atentatelor necesită foarte puțini bani, iar teroriștii apelează la numeroase metode de finanțare și de transfer de fonduri care nu trec prin sistemul financiar internațional (...) Războiul împotriva finanțării terorismului, așa cum a fost el condus după 2001, a fost adesea costisitor și neproductiv”, explică Peter Neumann, directorul Centrului Internațional de Studiu al Radicalizării (ICSR) din cadrul King's College London. El a făcut această remarcă într-un articol intitulat „Nu urmăriți banii”, titlu inspirat din sloganul Follow the Money, consacrat de filmul american „Toți oamenii președintelui” ce evocă scandalul Watergate.

O cercetătoare norvegiană, Emilie Oftedal, a studiat la începutul anului 2015 pentru Norwegian Defense Research Establishment (FFI) 40 de celule teroriste care între anii 1994 și 2013 au comis ori au încercat să comită atentate în Europa. Concluzia studiului a fost că în trei sferturi din cazuri sumele folosite pentru organizarea atacurilor nu au depășit 10.000 de dolari.

Numai un sfert dintre rețelele teroriste studiate de cercetătoarea norvegiană au primit bani de la o organizație teroristă internațională și niciuna nu a depins exclusiv de sprijinul financiar exterior. Astfel, 70% dintre celulele teroriste studiate s-au finanțat prin salariile membrilor ei, dar și prin trafic cu droguri, arme și alte bunuri, precum și prin furturi.

Cea mai răspândită modalitate de finanțare, utilizată de teroriști mai ales în atacurile comise în anul 2015 în Franța, sunt creditele luate de la bănci și alte instituții financiare. Bani adesea obținuți cu ajutorul unor documente falsificate și care nu vor fi restituiți niciodată în condițiile în care teroriștii sunt atacatori kamikaze ori pleacă să se alăture jihadiștilor în alte țări.

Astfel, Amedy Coulibaly, autorul atacului asupra unui hypermarket parizian în ianuarie 2015, a împrumutat 6.000 de euro de la o instituție financiară de credit, bani din care și-a cumpărat arme, iar o parte din sumă, câteva mii de euro, a dat-o fraților Kouachi, cei care au comis atacul de la Charlie Hebdo.

„Operațiunile teroriste (din Europa) sunt la ora actuală în cea mai mare parte autofinanțate. Cu credite de consum, falsuri, contrabandă sau pur și simplu fonduri proprii, economiile lor. Își golesc conturile bancare și le este suficient”, confirmă la rândul său Jean-Charles Brisard, președintele Centrului de Analiză a Terorismului și specialist în finanțarea rețelelor jihadiste.