Rusia examinează răspunsurile oferite de NATO şi de Statele Unite privind garanţiile de securitate, iar preşedintele Vladimir Putin va lua o decizie privind viitorii paşi, anunţă Kremlinul, observând însă că preocupările Moscovei nu par să fi fost luate în considerare.

„Toate documentele sunt pe masa preşedintelui. Sigur că analizarea lor va dura ceva timp. Să nu tragem concluzii pripite”, a declarat joi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Rusiei, citat de agenţia Interfax.

„Omologii noştri de la Washington şi Bruxelles au stabilit că răspunsurile lor nu trebuie să fie publice. Am primit răspunsuri detaliate. Dar, din ceea ce ne-au transmis colegii noştri ieri, este absolut clar că nu putem spune că au fost luate în considerare preocupările noastre. Dar, încă o dată, să nu ne pripim să tragem concluzii. Va dura ceva timp să fie analizate, astfel încât preşedintele nostru să poată formula o poziţie relevantă. Să aşteptăm pentru a vedea ce se va întâmpla”, a subliniat Dmitri Peskov.

La rândul său, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat, conform agenţiei Tass, că documentele sunt analizate „la nivel interdepartamental”, după care preşedintele Vladimir Putin „va lua o decizie privind următorii paşi”.

Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis miercuri răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate. „Ne confruntăm cu un moment critic pentru securitatea euro-atlantică. Acumularea de forţe militare ruse în interiorul şi în jurul Ucrainei continuă, cu peste 100.000 de trupe poziţionate şi altele aflate pe drum, inclusiv prin dislocări semnificative în Belarus. Cerem Rusiei din nou să acţioneze imediat pentru reducerea tensiunilor. NATO crede cu fermitate că tensiunile şi dezacordurile trebuie rezolvate prin dialog şi diplomaţie, nu prin forţă sau prin ameninţări cu utilizarea forţei”, a afirmat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO. Jens Stoltenberg a propus o serie de măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului. Referindu-se la eventuala admitere a Ucrainei în NATO, Stoltenberg a argumentat că este „dreptul fiecărei naţiuni de a-şi alege propriile aranjamente de securitate”.

„Rămâne ca Rusia să decidă cum va răspunde. Noi suntem pregătiţi pentru orice situaţie”, a afirmat secretarul de Stat american, Antony Blinken.

Propunerile NATO şi Rusiei privind garanţiile de securitate şi transparenţa militară în relaţia cu Rusia vor include inspecţii reciproce. Conform unor oficiali de la Washington citaţi de publicaţia The Wall Street Journal, înainte de a transmite propunerile Rusiei, Washingtonul a discutat cu aliaţi europeni acum câteva zile pe baza unui proiect confidenţial care conţine o serie de măsuri. Administraţia Biden a prezentat şi Congresului SUA acest document. Una dintre ideile prezentate în acest document a fost permiterea de inspecţii la bazele de apărare balistică din România şi Polonia. Oficiali polonezi au semnalat că ar fi de acord cu această idee, dacă Rusia va permite inspecţii la baze balistice din regiunea Kaliningrad. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.