De ani de zile, oamenii se plâng de preţurile mari practicate în pieţe. Unii consideră că vina le aparţine intermediarilor. Aceştia cumpără marfa producătorilor la preţuri mici, după care o revând de cel puţin trei-patru ori mai mult. Autorităţile se laudă că încearcă să oprească acest fenomen şi să îi scoată pe intermediari din pieţe, cu toate acestea mafia din pieţe este mult prea puternică. Aşa că vom plăti, în continuare, de câteva ori mai mult decât preţul real al produselor. Producătorii, ameninţaţi sau chiar bătuţi Spre exemplu, pentru un kilogram de pepene verde, la intrarea în oraş, intermediarii din pieţe plătesc producătorilor 3-4.000 de lei, pentru ca, în pieţe, acesta să crească la 12-15.000 de lei. La fel, kilogramul de cartofi este cumpărat de la producător cu 4.000 de lei de primul intermediar. Acesta revinde marfa la intrarea în oraş cu 6-7.000 de lei kilogramul unui alt intermediar, acesta o împarte vânzătorilor din pieţe, care o revând cu 8-10.000 de lei. În plus, producătorii se plâng mai nou de agresivitatea intermediarilor care fac legea. Cine nu respectă preţul impus de ei îşi pierde masa din piaţă şi, implicit, dreptul de a vinde în spaţiul respectiv. Au fost cazuri în care cei care au încercat să reducă preţul au fost ameninţaţi sau chiar bătuţi. În urmă cu doi ani, un comerciant de ouă din Piaţa Decebal a rămas fără un ochi după ce a fost bătut, deoarece a încercat să reducă preţul produselor. Pentru a opri specula din pieţe, recent, Guvernul a anunţat că va fi introdus un mercurial ca măsură de combatere a mafiei din pieţe. De la producător până la piaţă, preţul produselor creşte de trei-patru ori sau, uneori, chiar mai mult. Numai că această soluţie are două defecte majore: un mercurial "adevărat" nu cadra cu piaţa liberă, iar unul "îndulcit", care conţinea doar "preţuri orientative", n-ar fi avut nici un efect. Aşa că s-a hotarat înfiinţarea poliţiei pieţelor. Certificatele sunt foarte uşor de falsificat În acest moment, legea nu le dă voie poliţiştilor să lupte cu mafia din pieţe: doar inspectorii autorităţilor locale îi pot sancţiona pe intermediari. O dată cu introducerea noii legi, poliţiştii vor avea posibilitatea să îi verifice pe vânzători şi să stabilească dacă aceştia sunt cu adevărat producători, dacă au culturi şi dacă au autorizaţie să vândă în piaţa respectivă. O măsură esenţială este şi securizarea certificatelor de producător. Conform legii, certificatele sunt eliberate de primăriile comunelor, pe baza registrului agricol în care este înscrisă suprafaţa de teren pe care o deţine producătorul. Fiecare primărie îşi face propriile formulare de certificate şi le înregistrează într-o evidenţă pe care nu o comunică nimănui şi nici nu o verifică nimeni. Nu sunt înseriate, precum formularele de facturi, şi nici nu au vreun element de siguranţă, precum bonurile de masă, de pildă. În plus, nici o prevedere legală nu sancţionează în vreun fel funcţionarul primăriei care "a uitat" să verifice dacă cel căruia i-a eliberat certificatul cultivă într-adevăr ceva pe peticul de pământ pe care îl are. Record de producţie Ajunşi în pieţe, producătorii cu certificate false sunt imposibil de identificat. Aşa că, spre exemplu, se pot vedea "producători de cartofi" care au în posesie mai puţin de 500 de mp de teren agricol şi care vând cartofi tot timpul anului. Ţinând cont că un comerciant vinde în medie, într-o zi, circa 500 de kilograme de cartofi, producţia obţinută de producător bate toate recordurile în materie. Problema intermediarilor nu-i afectează doar pe cumpărători, ci şi bugetul de stat. Intermediarii cumpără marfa de la ţărani fără acte şi o revinde la piaţă cu preţuri mult mai mari, folosindu-se de certificate de producător false. Surplusul încasat nu este înregistrat în actele contabile, astfel că statul pierde o grămadă de bani. Cei mai câştigaţi sunt intermediarii Un alt exemplu ar fi merele care se vând la poarta promicultorilor cu 5.000 de lei şi ajung pe piaţă la 12-15.000 de lei. În timp ce producătorul are cheltuieli cu producţia foarte mari, care îl impiedică să realizeze profit, intermediarul reuşeşte să câştige net la un kilogram de mere 4.000 de lei. Costurile de producţie s-au ridicat în acest an la 4.000 de lei la un kilogram de mere. Dacă ne gândim că, într-o singură zi, în piaţa din Rogerius se vând mărfuri agricole în valoare de aproape 1 miliard de lei, din care jumătate este sigur profit, pierderile statului sunt foarte mari. Ţăranii consideră că introducerea poliţiei pieţelor nu va face decât să mai apară un filtru de control, pe lângă cele deja cunoscute - Primărie, Prefectură, OPC sau Direcţia Sanitar-Veterinară. În plus, comercianţii se plâng că vor fi obligaţi să mărească şpaga.